Traian Băsescu – şeful USL şi al guvernului, de Cristian Tudor Popescu
Exact aşa a arătat preşedintele Băsescu în ochii publicului după ce a ieşit să anunţe că lasă bugetul să treacă. V. Ponta şi-a agăţat acciza de coadă (coada de pisuin, pisic plus porc, apud Băsescu) şi a ieşit de la Cotroceni cu zisa coadă între picioare.
După care, T. Băsescu s-a instalat, magistral, la pupitru şi a explicat că bugetul se face cum zice el, nu cum cârdăşise Ponta cu FMI şi UE.
Aşa se întâmplă când eşti prost – cazul domnului Ponta. Căci, ce este prostia? Între altele, incapacitatea de a calcula consecinţele acţiunilor tale.
Dacă V. Ponta îşi făcea socoteala că poate să reziste în faţa lui Băsescu, atunci lua acciza în braţe şi mergea cu ea până la capăt. Dacă nu, nici n-o pomenea. A ales să se repeadă cu capul înainte, ca să se retragă acum dând cu ceafa de zid.
În urma acestei lovituri terapeutice în ţeastă, a priceput totuşi ceva – că trebuie să ţină seama de Băsescu în tot ce-l aşteaptă anul viitor.
Şi în raport cu Crin Antonescu, Ponta s-a comportat prosteşte: Dacă voiau să respingă candidatul PNL pentru şefia TVR, pesediştii rămâneau şi votau împotrivă, nu o ştergeau din sală pentru ca acum premierul să pretindă că nu ştie ce s-a întâmplat la Parlament. Adică nu îşi controlează propriul partid?!
Traian Băsescu a încheiat apoteotic vorbirea de la Cotroceni răspunzând unei întrebări privitoare la partea de care ar fi în ruperea USL: „Vedeţi-vă de treabă, USL nu se rupe. Sunt nişte şicanări, dar nu se rupe niciun USL.”
Carevasăzică, după zile în şir în care Ponta şi Antonescu se pocnesc reciproc, se fac mincinoşi, îşi întorc spatele, ei şi ai lor, iar televiziunile titrează desfiinţarea USL ca şi făcută, T. Băsescu anunţă zâmbind, olimpian, ca un adevărat Zeus, că ştie el mai bine ce e cu USL. Îi transformă astfel pe Ponta şi Antonescu în nişte vici mai mici, care îşi bat joc de milioanele de votanţi USL de acum un an.
Traian Băsescu rămâne cel mai dibaci exploatator al zăcămintelor de prostie, care se află nu doar în josul, dar, mai cu seamă, în susul statului român.