(04.07.2005)  Stimate Domnule Preşedinte, declaraţiile dvs. privitoare la cele peste trei milioane  de români din Republica Moldova şi la preocuparea pe care trebuie să o manifeste statul  român pentru păstrarea identităţii lor naţionale, făcute la începutul mandatului, au trezit mari speranţe în Republica Moldova, în Basarabia şi au produs un efect deosebit. Acest efect se mai păstrează şi astăzi. Ce vroiam să vă întreb în legătură cu aceste declaraţii, care au surprins pe toată lumea, este dacă aveţi o legătură afectivă cu Basarabia. Există o asemenea legătură?

Traian Băsescu: Să nu credeţi că preşedintele este altfel decât orice român. Nu există român care să nu aibă sufletul la românii de dincolo de Prut. Deci şi eu sunt român ca oricare dintre români. Pe toţi ne preocupă, toţi avem un sentiment deosebit pentru Republica Moldova în ansamblul ei şi pentru cetăţenii Republicii Moldova. Sunt parte a poporului român oamenii care locuiesc acolo.

Vă pun această întrebare pentru că în ultimii 5-6 ani a existat o răceală în relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti şi acest sentiment de căldură, de frăţietate pe care l-aţi relansat dvs. practic dispăruse. A surprins pe multă lume că reluaţi o temă…

Traian Băsescu: Eu nu reiau o temă, eu îmi fac datoria de Preşedinte al României. Nu pot să fac abstracţie de istoria poporului meu, nu pot să fac abstracţie de realităţile în care şi românii din România, şi românii din Republica Moldova, şi românii din Ucraina sunt parte din aceeaşi naţiune.

Aţi făcut ieri o declaraţie pe care nu a mai facut-o nici un şef de stat al României în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Aţi condamnat ferm pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestui pact pentru Basarabia, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa.

Traian Băsescu: Da.

Aţi spus că „România nu poate ignora suferinţele” acestei părţi a poporului român.

Traian Băsescu: Aşa este.

Aceste suferinţe, Domnule Preşedinte, sunt actuale şi astăzi…

Traian Băsescu: Aşa este şi din acest motiv toate acţiunile noastre de politică externă vizează şi găsirea unei soluţii europene pentru Moldova. Uitaţi-vă la accelerarea proceselor de rezolvare a problemei transnistrene, uitaţi-vă la atitudinea Statelor Unite, la atitudinea Comisiei Europene, la atitudinea Consiliului Europei. Sunt atitudini pe care România le-a stimulat constant în ultimele cinci-şase luni, explicând situaţia de dincolo de Prut. Şi România nu a ezitat nici o clipă să spună că susţine fără rezerve un proces de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Sigur, acest lucru depinde foarte mult şi de ceea ce în mod real românii de peste Prut doresc.

Pot să vă întreb dacă între timp v-aţi lămurit cu Chişinăul oficial ce doreşte cu adevărat ?

Traian Băsescu: Nu, asta stabiliţi dvs., pentru că Moldova şi-a probat capacitatea de a avea alegeri democratice. Opţiunea cetăţenilor statului moldovean trebuie să se manifeste la ea  acasă în primul rând. Nu puteţi aştepta ca România să fie mai pro-Moldova decât sunt cetăţenii Moldovei (râde).

V-am înţeles… Aţi fost la Moscova.

Traian Băsescu: Da.

Aţi mers în luna mai la Moscova, unde aţi participat alături de alţi şefi de stat la aniversarea a 60-a de la încheierea războiului al doilea mondial. Aţi afirmat acolo, într-un interviu pentru RIA-Novosti: „Noi pornim de la faptul că recunoaştem interesele Federaţiei Ruse în bazinul Mării Negre şi dorim totodată ca şi interesele noastre şi ale Republicii Moldova să fie recunoscute şi respectate. În aceasta constă cheia realizarii unor relaţii politice şi economice remarcabile.” Afirmaţia dvs. ridică două întrebări. Prima: Care sunt, punctual, aceste interese şi cum imaginaţi „împărţirea”, partajarea lor între Rusia, pe de o parte, şi România-Republica Moldova, pe de altă parte, în cazul în care există acest tandem?

Traian Băsescu: În primul rând, problema transnistreană. Interesul nostru este ca Republica Moldova să-şi redobândească suveranitatea asupra întregului spaţiu pe care îl reprezintă Republica Moldova. În momentul de faţă suveranitatea statului moldovean asupra propriului său teritoriu este pusă sub semnul întrebării de separatiştii de la Tiraspol. Or, acesta este un interes vital al României: soluţionarea în spiritul constituţiei Republicii Moldova şi al standardelor europene a problemei transnistrene.

Deci, vă refereaţi la Transnistria ?

Traian Băsescu: Categoric, da ! Şi nu numai. România este extrem de interesată în stingerea conflictelor îngheţate din zona de Nord a Mării Negre, fie că vorbim de Transnistria, dar şi fie că vorbim de Osetia, de Nagorno-Karabah, de Abhazia. Toate sunt zone apropiate de România şi interesul nostru major este ca aceste conflicte să fie stinse. Sunt interese de securitate naţională pe care le avem şi nu sunt numai interesele noastre, sunt şi interesele statelor  membre NATO şi ale statelor membre ale Uniunii Europene. Sunt structuri din care România face sau va face foarte curând parte.

Deci, avem o dimensiune politico-militară a regiunii Mării Negre. V-aţi referit la lucrul acesta, privind împărţirea intereselor. Şi ar exista o dimensiune economică, aşa înţeleg că v-aţi referit la un ansamblu de interese…

Traian Băsescu: Categoric. Interesele economice sunt şi ele importante, nu numai pentru noi,  ci pentru întreaga Europă. Reţineţi că abordările României nu sunt strict în interesul României. Noi avem obligaţii faţă de partenerii noştri europeni, faţă de partenerii noştri din NATO. Ca ţară de frontieră a celor două structuri – Uniunea Europeană şi NATO – trebuie să promovăm interesele acestor structuri, nu numai interesele noastre. Problematica energetică, problematica traficului de droguri pe Marea Neagră, problematica traficului ilegal de persoane, problematica traficului ilegal de armament, – sunt toate lucruri de interes deosebit pentru România şi pentru ţările partenere din NATO şi Uniunea Europeană. Nu mai vorbim de interesul energetic. Zona extinsă a Mării Negre furnizează 50 la sută din energia necesară Uniunii Europene. Or, interesele noastre sunt majore.

Vom reveni la această strategie care este de un interes deosebit pentru acest interviu. Să revenim la a doua întrebare privind partajarea intereselor. Ceea ce este ciudat e că pentru prima dată aţi pledat pentru interesele Republicii Moldova la Moscova. Cu ce mandat, cu ce putere faceţi aceste lucruri?

Traian Băsescu: Cu dreptul pe care îl are un Preşedinte al României să susţină interesele unui stat vecin, stat care s-a creat în urma unui pact nedrept – Ribbentrop-Molotov, un stat care are o populaţie ce este parte a poporului român. Cu aceste drepturi. Şi cu nici un alt mandat decât cu mandatul pe care l-am primit ca Preşedinte de la poporul român. Eu nu pledez şi nu am pledat interesele Moldovei numai la Moscova. Am făcut-o şi la Washington şi la Berlin şi la Londra şi la Bruxelles şi la Roma şi oriunde, inclusiv la Tokyo.

Exact, cunoaştem. Aţi făcut lucrul acesta în marile capitale, dar a apărut ca ciudat că o faceţi şi la Moscova.

Traian Băsescu: De ce să pară ciudat ? Nu-i nimic ciudat. Oamenii politici, şefii de stat, indiferent care-i dimensiunea statelor, îşi spun lucrurile deschis unul altuia, ce aşteaptă unul de la altul.

Domnule preşedinte, până în acest moment noi, cei din Republica Moldova, nu am fost deprinşi cu o abordare deschisă şi transparentă a acestor lucruri.

Traian Băsescu: Cât voi fi eu Preşedintele României, să vă deprindeţi (râde).

„Nu există stat mai îndreptăţit să consilieze politicienii lumii democratice decât România”

Aşa vom face. După întâlnirea pe care aţi avut-o cu Preşedintele George Bush în Biroul Oval de la Casa Alba acesta a spus o frază care mie mi se pare de o importanţă extraordinară: „Pe cine voi întreba în primul rând despre Republica Moldova sau despre Marea Neagră, despre situaţia de acolo, dacă nu pe prietenul meu preşedintele Traian Băsescu?”. I se recunoştea României în acest fel un mandat special pentru toată zona Moldovei şi regiunea extinsă a Mării Negre ?

Traian Băsescu: (Râde din nou) Nu, în nici un caz nu era vorba de un mandat, ci este vorba de ceea ce ne recunoaşte toată lumea, nu numai preşedintele Bush. Şi în Europa negocierile carse duc acum pentru Transnistria beneficiază de expertiză românească. Noi primim politicieni, se duc oameni de la externe la Bruxelles, transferăm expertiza românească legată de Moldova tuturor celor interesaţi de la Comisia Europeana, de la OSCE, de la Washington, de la NATO. Nu există ţară, stat mai îndreptăţit să consilieze politicienii lumii democratice decât România. Şi o facem fără reţinere.

Mă refeream şi la un mandat de acţiune în această regiune, nu numai de expertiză…

Traian Băsescu: Eu nu pot fi mandatat decât de poporul român. Nu pot primi constituţional mandate de la altcineva.

Vorbiţi-ne despre relaţia cu SUA, care ni se pare de o importanţă deosebită pentru situaţia actuală a României.

Traian Băsescu: Este un parteneriat strategic pe care îl avem cu Statele Unite. Suntem împreună şi pe diverse teatre de operaţii în lume şi acolo unde NATO nu este sau acolo unde structurile militare ale Uniunii Europene nu sunt. Avem un parteneriat deosebit, bazat pe cooperare, pe relaţie bilaterală şi ni-l ducem înainte.

Relaţia specială cu SUA pe care aţi promovat-o, poate uneori greşit interpretată de presa de la Bucureşti – mă refer la Axă acum…

Traian Băsescu: Nu vă luaţi după presă (râde cu plăcere). Politica n-o face presa. Presa poate doar s-o comenteze mai mult sau mai puţin competent.

Noi am văzut-o altfel acolo. Ca pe o deschidere, o nouă politică externă a României, care poate transforma România într-o ţară puternică, într-un actor regional important. Asta a fost, cred, ideea iniţială.

Traian Băsescu: Asta şi este filosofia întregii relaţii.

Ce susţinere aveţi în Europa în momentul acesta, cum s-au mişcat lucrurile, pentru că am înţeles că au existat anumite supărări?

Traian Băsescu: Haideţi să nu intrăm în aceste detalii. România are, însă o politică externă care nu poate fi influenţată de nimeni. Ea are obligaţii şi drepturi şi ni le exercităm cu toată forţa unui stat care este al şaptelea stat ca mărime din Europa.

Redobândirea cetăţeniei de către basarabeni – parte a politicii noastre

După 1989, România nu a avut o strategie de dezvoltare a relaţiilor cu Republica Moldova, de recuperare a handicapului, a rupturii care s-a produs după al doilea război mondial. Administraţia condusă de dvs. pare să aibă o altă abordare a acestor relaţii. Există la ora actuală o strategie sau se elaborează o strategie a întregului complex de relaţii cu Republica Moldova şi ce prevede ea?

Traian Băsescu: Bun, haideţi să discutăm pentru că paşii tactici nu fac obiectul unor expuneri publice. Dar vă pot spune care este obiectivul nostru atât timp cât şi poporul Republicii Moldova îl va adopta. Obiectivul nostru este ca Republica Moldova să devină un stat membru al Uniunii Europene. Acolo ne putem întâlni într-un climat reglementat în care se întâlnesc toate naţiunile. De ce nu ne-am întâlni acolo?

O problemă dureroasă: redobândirea cetăţeniei române. Multe din scrisorile sosite la redacţie conţin această întrebare: când va simplifica România procedura de redobândire a cetatăţiei pentru românii din Republica Moldova?

Traian Băsescu: Sunt lucruri impuse de procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. Noi avem discuţii cu comisari ai UE ca, având în vedere relaţiile particulare,  istoria realităţilor româno-moldovene, să obţinem un alt tip de regim pentru cetăţenii  Republicii Moldova. O vom rezolva, sper eu cât de repede, pentru că este în interesul nostru, şi nu fac nici un secret, este parte complementară a politicii noastre de tratare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi posibilitatea acordării rapide a cetăţeniei române cetăţenilor Republicii Moldova sau românilor din Republica Moldova.

Este un drept de care au fost privaţi şi pe care şi-l redobândesc.

Traian Băsescu: Acesta este punctul nostru de vedere.

Formula „Acelaşi popor, două state independente”, enunţată recent de dvs. ca fiind convenită la cel mai înalt nivel cu preşedintele Vladimir Voronin, poate fi înţeleasă ca o linie de evoluţie spre viitor a relaţiilor bilaterale dintre România şi Republica Moldova. Care sunt aşteptările României din partea Repunlicii Moldova în privinţa substanţei cu care ar urma să fie umplută această formulă către care s-a mers, iată, timp de 15 ani?

Traian Băsescu: Noi am vrea să nu fim singurii care împing această relaţie către o direcţie europeană. Am vrea să simţim că acest lucru se întâmplă şi de la Chişinău. Şi nu ma refer în primul rând la acţiunea politică. Nouă nu ne este foarte clar care este opţiunea poporului din Republica Moldova. Dacă ne luăm după sondaje, după statistici, se pare că este o oarecare discrepanţă între efortul pe care îl face România – efortul diplomatic, uneori şi economic, în raport cu aspiraţiile poporului din Republica Moldova.

Vă referiţi la integrarea în UE ?

Traian Băsescu: Nu numai. Şi ca apropiere de România.

Ceea ce pot spune aici este că vă confruntaţi cu efectele educaţiei comuniste.

Traian Băsescu: Nu noi, dumneavoastră vă confruntaţi cu ele (râde).

Dar cred că eforturile trebuie să vină din ambele părţi ca să depăşim aceste efecte…
Traian Băsescu: Sigur că da.

Diferendul transnistrean: ar fi o datorie de onoare să fim parte a procesului de negocieri

Diferendul transnistrean reprezintă cea mai mare piedică în calea democratizării şi securizării întregii regiuni de la Est de România. Aţi propus la ultima întâlnire pe care aţi avut-o la Bucureşti cu preşedintele Voronin un plan din „trei paşi” de soluţionare a diferendului, un plan foarte simplu, şi aşa cum aţi subliniat şi dvs., bazat pe soluţii europene, civilizate, adică fără organizarea de alegeri într-o regiune ocupată de trupe militare străine. Cel mai important element era „evacuarea, părăsirea teritoriului Moldovei de către trupele altui  stat, trupe care se constituie în umbrela unui regim nelegitim de la Tiraspol”.

Traian Băsescu: Şi securizarea frontierei…

Ceea ce a fost remarcat şi apreciat de toată lumea este că nu se organizează alegeri într-un teritoriu în care există armată de ocupaţie.

Traian Băsescu: Nu numai asta, pentru că s-ar putea da exemplul Irakului, unde s-au organizat alegeri cu trupe străine pe teritoriu. Marea problemă este că armata pe care Federaţia Rusă o mai are acolo se constituie într-o umbrelă pentru regimul ilegal al lui Smirnov. Or, de la un regim ilegal nu te poţi aştepta la alegeri corecte pe teritoriul Transnitriei. Iar regimul lui Smirnov nu poate deveni un partener de negocieri legalizat pentru Chişinău.

Asta era ideea dvs. „Nu suntem în căutare de parteneri pentru administraţia de la Chişinău…”

Traian Băsescu: Exact.

Până la urmă, Chişinăul a optat pentru aşa-zisul „plan Iuşcenko”. Între timp, poziţia României în această problemă a evoluat şi s-a adaptat noii situaţii?

Traian Băsescu: Nu. Punctele noastre de vedere se menţin. Le împărtăşim tuturor structurilor care au sarcini în negocierea şi rezolvarea conflictului transnistrean. Probabil, din punct de vedere tactic preşedintele Voronin a supus adoptării planul ucrainean, dar în declaraţie a pus două precondiţii care sunt exact soluţia românească: eliberarea teritoriului Moldovei de trupele Federaţiei Ruse şi securizarea frontierelor, ceea ce rezolvă problema.

Lucrurile merg acum spre crearea unui nou mecanism de negocieri. Cei care sunt angajaţi în actualul format exclud România, mai puţin Parlamentul de la Chişinău, care a insistat din nou în documentele recent adoptate pentru atragerea României în noul format de negocieri. Credeţi că România ar avea o bună şansă de a fi angajată direct în noul format de negocieri odată cu preluarea preşedinţiei Uniunii Europene de către Marea Britanie de la 1 iulie?

Traian Băsescu: Sigur că România are obligaţia şi politică şi morală să fie implicată în negocieri, cu atât mai mult cu cât România a fost în formatul de negociere, iar în 1992 un Guvern iresponsabil a renunţat, s-a retras din structura de negociere a problemei transnistrene. Este foarte greu să revii după ce ai fost şi ai plecat. În opinia mea, aceasta face parte din uşurinţa şi erorile de politică externă româneşti. Dar, indiferent care va fi opţiunea până la urmă, implicarea directă sau nu a României în procesul de negociere pentru soluţionarea problemei Transnistriei, România va furniza continuu puncte de vedere partenerilor europeni, SUA, oricui va fi implicat în negociere.

Deci, nu doriţi cu tot dinadinsul…

Traian Băsescu: Nu, ar fi o datorie de onoare să fim parte a procesului de negocieri, mai ales  că avem şi expertiză, şi cunoştinţe. Dar decât să ducem la un blocaj prin forţarea intrării României la masa negocierilor pentru Transnistria preferăm ca lucrurile să meargă înainte şi să oferim expertiză, pentru că atunci când UE este implicată, este implicată şi România.

Marea Neagră trebuie scoasă de sub influenţa unică a Federaţiei Ruse

Puteţi să ne vorbiţi despre Strategia Mării Negre, care vă aparţine?

Traian Băsescu: Despre Marea Neagră se poate vorbi foarte mult. Aş rezuma într-un singur cuvânt: Marea Neagră va deveni sigură atunci când va deveni internaţionalizată, atunci când se vor adopta soluţiile care au fost adoptate în Marea Mediterană. Pentru a deveni o zonă a păcii trebuie scoasă de sub influenţa unică a Federaţiei Ruse şi eu sunt convins că preşedintele Putin va accepta un proces mai mult sau mai puţin rapid de internţionalizare a Mării Negre, dată  fiind importanţa strategică pe care zona extinsă a Mării Negre a dobândit-o deja.

Pe un plan subsidiar, secundar, noi la Chişinău am interpretat Strategia ca fiind şi un proiect de salvare, de prezervare a fiinţei etnice a românilor din Est, trăitori în Republica Moldova şi Ucraina, dată fiind politica externă dinamică pe această direcţie, generată de aceeaşi Strategie.

Traian Băsescu: Este parte a politicii. Sigur că suntem extrem de interesaţi, la fel cum Ungaria este interesată, de dăinuirea tradiţiilor, culturii maghiare pe teritoriul României şi noi suntem foarte interesaţi ca poporul român, oriunde ar fi să se manifeste, să existe şi să păstreze fibra românească.

Ialta-2 se poate organiza, dar nu-i Churchill şi Roosevelt acolo…

Aţi participat la Reuniunea GUAM de la Chişinău la care preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili a lansat ideea organizării unei conferinţe internaţionale Ialta-2. Ideea a fost expusă într-un articol în presa din SUA şi se afirmă că are susţinerea Casei Albe. Ce parere aveţi despre acest proiect?

Traian Băsescu: La această discuţie a fost şi Iuşcenko. Nimeni nu exclude posibilitatea unei întâlniri la Ialta între şefii de stat de la Marea Neagră. Dar ca să-i poţi da aceeaşi semnificaţie ca şi a Ialtei-1 ar trebui să ai echivalentul lui Roosevelt şi Churchill, altfel ea rămâne doar cu o simbolistică importantă.

România a avut foarte mult de suferit în urma primului aranjament de la Ialta: pierderea Basarabiei, a Nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa, impunerea comunismului, spolierea economiei prin instrumentele despăgubirilor de război… De aceea v-am întrebat dacă România poate iniţia demersuri diplomatice în acest sens? Ţările Baltice, Polonia se află deja într-un stadiu destul de avansat de cerere a despăgubirilor din partea Rusiei.

Traian Băsescu: Din punctul nostru de vedere, foarte important este să privim la viitor. Cât timp o să ne cramponăm în insatisfacţiile trecutului o să pierdem din vedere priorităţile viitorului. Noi preferăm să mergem pe ideea soluţiilor viitorului.

Deci, nu agreaţi şi nu vedeţi ca fiind realistă organizarea unei conferinţe Ialta-2?
Traian Băsescu: Ialta-2 se poate organiza, dar, vă repet, nu-i Churchill şi Roosevelt acolo… În unele documente adoptate recent de Congresul SUA şi de Parlamentul European, în care Rusiei i se cere să recunoască realitatea ocupaţiei Ţărilor Baltice şi să condamne explicit Pactul Hitler-Stalin, inclusiv protocolul secret, România nu este menţionată, deşi teritoriile din Est i-au fost răpite de URSS anume în urma aplicării prevederilor acestui pact. Cum vă explicaţi acest lucru şi ce poziţie va adopta România în raport cu această „discriminare”?

Traian Băsescu: N-aş intra în detaliile acestea. România viitoare – o Românie puternică

Odată cu venirea dvs. la putere, România pare să fi intrat într-o zonă a tornadelor, a cutremurelor, în sens bun spun asta. Totul intră în prefacere şi în schimbare. De fapt, cred că se dă acum un război uriaş între România cea veche şi noua Românie pe care doriţi să o construiţi.

Traian Băsescu: Aşa este şi România veche reacţionează cu toată forţa. În acelaşsi timp, eu i-am promis României vechi că voi câştiga războiul cu ea.

Cunoaşteţi întrebarea. Exact asta vroiam să vă întreb: Veţi câştiga acest război?
Traian Băsescu: Apoi o spun de când m-am instalat la Palatul Cotroceni că voi câştiga acest război, pentru că e un război în care sunt suţinut de poporul român.

Ce ne aşteaptă în continuare?

Traian Băsescu: Modernizarea rapidă a României şi a instituţiilor ei, o Românie capabilă de performanţă. Asta este problema României – să fie o Românie capabilă de performanţă, prin instituţiile ei, prin economia ei, prin societatea ei. Şi asta va fi România! Eu îi creez premisele ca România să-şi ocupe locul pe care îl merită ca naţiune în Europa. Atât timp cât eşti a şaptea ţară ca mărime din Europa, trebuie să fii a şaptea şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere social.

În finalul acestui interviu v-aş ruga să faceţi o proiecţie de viitor a României. Cum o vedeţi dvs, pentru că este foarte important cum o vedeţi dvs. Şi cum o construiţi…

Traian Băsescu: De când am început interviul, tot asta facem, descriem România viitoare, România puternică, România care să poată aduce prosperitate poporului ei, România care să fie respectată, România capabilă să-şi aducă contribuţia, să fie furnizor de securitate pentru aliaţii ei şi nu un consumator de securitate, o Românie care să facă performanţă economică, o Românie care, de ce nu, să poată sprijini tot mai puternic Moldova.

Asta vroiam să vă întreb în final: şi Republica Moldova, alături de România pe care aţi descris-o, cum o vedeţi? Cum vedeţi relaţia viitoare?

Traian Băsescu: Eu v-am mai spus-o: relaţia asta nu poate fi decât în interiorul Europei Unite. Aşa o vedem noi, cel puţin, ca soluţie minimală. ‘