Republica Moldova rămâne un stat corupt și regresează în lupta împotriva acestui flagel. Aceasta este concluzia studiului lansat de către Transparency International la 3 decembrie curent, Berlin. 

Indicele Perceperii Corupţiei 2013 (IPC 2013), lansat de către Transparency, este apreciat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică cel mai înalt, iar „100” – cel mai jos nivel al perceperii corupţiei.

R. Moldova a înregistrat un IPC de 35 de puncte, plasându-se pe locul 102 din 177 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, în 2012, scorul indicelui a fost 36 puncte, Republica Moldova fiind pe locul 94 din 178 ţări incluse în clasament).

În 2013 în Republica Moldova au fost pornite mai multe dosare de rezonanţă pe fapte de corupţie împotriva unor demnitari, însă întrucât acestea au avut conotaţie politică şi au rămas fără finalitate, populaţia nu le-a perceput ca o îmbunătăţire în combaterea corupţiei.

Guvernanţii nu au întreprins măsuri pentru a preveni preluările forţate ale proprietăţii, atacurile rider persistând şi pe parcursul anului 2013, nu au luat atitudine de constatările Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea incidentului din Pădurea Domnească referitor la acapararea organelor de drept de interese private, tergiversează adoptarea amendamentelor la cadrul legal pentru demonopolizarea mass-media.



În pofida faptului că Republica Moldova ocupă o poziţie avansată printre ţările Parteneriatului Estic atât conform Indicelui Integrării Europene, cât şi a Indicelui Perceperii Corupţiei, cerinţa de bază înaintată Republicii Moldova în contextul parafării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană este înregistrarea unor rezultate palpabile în combaterea corupţiei. Comparativ cu alte ţări ale Parteneriatului Estic, în care printre acţiunile prioritare figurează drepturile omului (Georgia), libertatea de întrunire şi de exprimare (Armenia, Azerbaidjan), asigurarea concurenţei pe piaţa politică şi eliberarea deţinutei politice (Ucraina), cerinţele Uniunii Europene faţă de RM – reforma sistemului judiciar în condiţiile supremaţiei legii şi aducerea la finalitate a unor cazuri răsunătoare de corupţie, sunt mai greu de realizat. Totuşi, presiunea exercitată asupra Republicii Moldova va fi un beneficiu comun şi trebuie susţinută atât de politicieni, cât şi de cetăţenii Republicii Moldova. Numai pe un traseu european Republica Moldova are şanse să diminueze corupţia.

În acest context reamintim declarațiile mai multor oficiali de rang înalt care au precizat că prioritatea numărul unu a politicienilor din RM trebuie să fie lupta împotriva corupției.

Ambasadorului Germaniei în Republica Moldova, Matthias Meyer a declarat că RM nu va ajunge niciodată în UE fără a combate corupţia, care este adânc înrădăcinată în toate domeniile. Meyer a dat exemplul ţării sale, unde fostul preşedinte, Christian Wulff, a ajuns pe banca acuzaţiilor, fiind suspectat că a luat mită 700 de euro. Meyer spune că după mediatizare, trebuie să urmeze şi consecinţe, ceea ce nu se întâmplă în Republica Moldova.

Ambasadorului SUA în Republica Moldova, William Moser consideră că prioritatea numărul unu trebuie să fie lupta împotriva corupției în instituțiile de forță dar și în sistemul judiciar. Moser e de părere că în R. Moldova e necesar să fie stabilită o supremație a legii în stat, iar Guvernul trebuie să se axeze pe realizarea unor lucruri concrete. „Republica Moldova este un stat mic, cu o economie mică, iar când corupția e răspândită atât de mult, acest lucru subminează investitorii locali dar și cei internaționali. Pentru a avea o economie, e necesar a investi în ea. ”, a declarat Moser.

Și Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova a declarat, în cadrul emisiunii Ora Expertizei de la JurnalTV, că e nevoie de o schimbare sistemică în sistemul justiției.

Clasamentul IPC 2013 cuprinde 177 de ţări, în fruntea lui sunt Danemarca şi Noua Zelandă cu scoruri egale de 91 puncte, iar la celălalt pol – Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia, fiecare cu doar 8 puncte înregistrate.

Mai mult de două treimi din cele 177 de ţări incluse în clasamentul IPC 2013 au un scor mai mic de 50 puncte, ceea ce denotă existenţa problemelor în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Media IPC 2013 pentru ţările UE este de 63 puncte, indicele pentru SUA, mult mai ridicat, – 73 puncte, media indicelui pentru ţările CSI – 26 puncte. Printre ţările cu o evoluţie pozitivă a IPC faţă de anul precedent se remarcă Estonia, Lituania, Croaţia, iar printre cele în care indicele a diminuat – Siria, Spania, Slovenia, Australia, Islanda.

sursa: jurnal.md