Parlamentul, Curtea de Conturi (CC) şi Comisia Electorală Centrală (CEC) sunt instituţii politizate şi cu un nivel înalt de corupţie. Este concluzia organizaţiei Transparency International Moldova care a efectuat un studiu menit să evalueze integritatea funcţionarilor de la aceste instituții. 

Parlamentul se bucură de o credibilitate joasă în rândurile populaţiei. Potrivit Barometrului global al corupţiei, 75 la sută din respondenţi consideră Parlamentul drept o instituţie coruptă. Specialiștii de la Transparency International Moldova sunt îngrijoraţi, mai ales, de prezenţa în rândul deputaţilor a unui condamnat în România, tocmai pentru infracţiuni de corupţie.

„Chiar dacă Parlamentul se arată îngrijorat de problema corupţiei, printre parlamentari este azi o persoană condamnată pentru infracţiune de corupţie. Parlamentul nu a reacţiont nici într-un fel la acest fapt, dar nici partidul din care face parte acest deputat”, a atenționat expertul Mariana Kalughin, referindu-se la deputatul PD, Valeriu Guma.

Şi comportamentul deputaţilor lasă mult de dorit. În 2013 am asistat la mai multe încăierări între aleşii poporului, care, în loc să adopte hotărâri, au decis să-şi măsoare puterile. În context, specialiștii de la Transparency International au propus înregistrarea electronică a prezenţei deputaţilor la şedinţele legislativului, dar şi sancţiuni pentru aleșii care încalcă regulamentul.

„Deşi Parlamentul are un regulament privind comportamentul necorespunzător, aceste reglementări nu vin să asigure un comportament adecvat”, spun experții.

Comisia Electorală Centrală, de asemenea, a picat testul integrității. Potrivit Transparency International, autorităţile nu au capacitatea de a organiza alegeri corecte, dar nici de a preveni eventuale fraude electorale. Totodată, membrii CEC sunt numiţi de Parlament după criteriul proporţionalităţii partidelor politice, ceea ce face instituţia una politizată.

„Propunem să fie adoptat un cadrul legal astfel încât membrii CEC să fie numiţi în urma unui concurs. Totodată, membrii Comisiei Electorale trebuie instruiți pe subiecte anticorupţie”, a relevat Mariana Kalughin.

Problema politizării rămâne valabilă şi în cazul Curţii de Conturi. Transparency International susţine că membrii acestei instituții sunt numiţi pe criterii politice, iar rapoartele lor nu sunt luate în seamă de organele de stat abilitate.

„În rapoarte ei indică cifre foarte mari, milioane, constatări negative. Şi apoi nu vedem să fie remise la Procuratură. Când discutăm cu ei, ne zic că nu crează pierderi. Posibil unele din organele de control încearcă să-şi justifice existenţa”, a conchis Lilia Caraşciuc.

Astfel, deşi în anii 2010-2012 au fost pornite 39 de cauze penale în baza rapoartelor de audit, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost sancţionată.

De testul integrităţii urmează să treacă Guvernul, sistemul judiciar, Instituţia Avocatului Poporului, Poliţia, partidele politice, autorităţile anticorupţie, Sectorul public, Sectorul privat, Societatea civilă şi mass-media.

sursa: jurnal.md