jurnal.md

Lipsa de transparenţă în audiovizualul moldovenesc stârneşte îngrijorarea Uniunii Europene. O remarcă în acest sens a fost făcută de reprezentantul pentru politică şi economie al Delegaţiei UE în Republica Moldova, Wicher Slagter, potrivit căruia autorităţile de la Chişinău ar tergiversa adoptarea noului cod al audiovizualului.

Proiectul de lege, care prevede şi deconspirarea patronilor de presă, se prăfuieşte în Parlament de mai bine de trei ani, iar legislatorii nu se grăbesc să-l voteze.

Şeful secţiei Politică şi Economică din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene de la Chişinău şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu lipsa de voinţă politică în ce priveşte adoptarea noului cod al audiovizualului, elaborat încă acum trei ani de reprezentanţii societăţii civile, în parteneriat cu experţi din OSCE şi Consiliul Europei. În iunie 2014, proiectul a fost înaintat în Parlament cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul PL Corina Fusu, dar membrii comisiei de specialitate au evitat să-l supună dezbaterilor.

„Am vrea să subliniem importanţa reformării peisajului audiovizual, care se desfăşoară cu ajutorul Uniunii Europene. Proiectul de lege al codului audiovizualului a fost redactat în 2011, cu ajutorul Consiliului Europei şi al societăţii civile. Scopul a fost de a lupta contra lipsei de transparenţă în proprietatea mass-media, pentru libertatea media şi independenţa Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar încă nu a fost adoptat de Guvern şi nu a fost prezentat Parlamentului. A fost înregistrat în Parlament, în iunie, dar, din păcate, nu cu susţinerea tuturor partidelor, deci se află încă acolo”, a declarat Wicher Slagter.

Spre deosebire de Codul în vigoare, proiectul noului cod al audiovizualului conţine prevederi ce urmăresc deconspirarea patronilor de presă şi interzicerea monopolului în mass-media. Cei care l-au elaborat spun că în spatele tergiversării ar sta, de fapt, interesele unor politicieni care sunt proprietari ai posturilor de televiziune sau de radio.

„Noul proiect de cod ar fi însemnat că cei care au interese în audiovizual din Parlament să-şi taie creanga de sub picioare. Vă daţi seama, dacă cineva în Parlament deţine posturi de televiziune şi are interese în piaţa de publicitate de ce ar trebui să-şi limiteze poftele? Pe finalul mandatului Legislativului trecut, PL l-a propus ca şi iniţiativă legislativă, dar nu s-a ajuns să fie discutat nici în comisia de specialitate, nu mai zic în plen. Deputaţii noştri au inventat o scuză – nu există voinţă politică”, a remarcat autorul noului Cod al Audiovizualului, Ion Bunduchi.

Preşedintele Comisiei de specialitate cultură, educaţie şi mass-media, Chiril Lucinschi, nu a răspuns la telefon pentru a ne explica de ce până în prezent proiectul de lege nu a fost supus dezbaterilor.

Precizăm că actualul cod al audiovizualului a fost adoptat în anul 2006.

sursa: jurnal.md