Republica Moldova a fost din nou jefuită. Și de această data, sub pretextul specios, ipocrit de conciliere în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, bugetul de stat este văduvit de 4.363.741 lei. În mod similar controversatului dosar „Norma”, în care săptămâna viitoare Republica Moldova urmează să fie jefuită de peste 130.000.000 lei, în realizarea acestei noi scheme, au fost implicaţi, înalţi funcţionari de stat din cadrul Ministerului Justiției, magistraţi de la Curtea Supremă de Justiţie şi funcţionari ai secției moldovenești a grefei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Schema de devalizare a bugetului de stat a fost deconspirată recent de angajați ai Ministerului de Finanțe, care au dorit să-și păstreze anonimatul, fiind confirmată și de către inspecția Judiciară a CSM, ca urmare a unei sesizări oficiale. Ea începe cu inițierea la 21.09.2009, de către un avocat din R. Moldova, Chiriac Andrei a unei acțiuni civile (reale sau fictive) împotriva unei persoane juridice nerezidentă, SIA „Aroma Floris S” din Letonia, cu privire la încasarea sumei de 46.718 dolari SUA şi 114.219 euro, pe baza unui contract de prestare a serviciilor de reprezentare, asistență juridică.

Cererea este adresată Judecătoriei Botanica, fiind preluată și examinată, potrivit inspecției judiciare, contrar competenței jurisdicționale, chiar de către președintele acesteia, actual judecător la CSJ și Președinte al Asociației Judecătorilor Ion Druță. În pofida reţinerii ilegale spre examinare a cauzei, Judecătorul Ion Druţă continuă abuzurile admise în favoarea lui A. Chiriac, eşalonând în favoarea solicitantului de milioane de lei achitarea la bugetul de stat a taxei de 25.000 lei, în legătură cu o inventată situaţie materială grea. Ca urmare în bugetul statului este achitată o taxa de doar 1.000 lei, nu de 25.000, cum prevede legea.

Inițial, Ion Druţă dispune în câteva rânduri amânarea cauzei în legătură cu solicitările Ministerului Justiţiei leton, de acordare a unui termen rezonabil de executare a comisiei rogatorii de citare a reclamantului, iar la 24.09.2010, fiind conștient de necesitatea citării pârâtului nerezident prin comisie rogatorie, renunță la procedura legală de citare și dispune, contrar legii, citarea pârâtului SIA „Aroma Floris S”, rezident al Letoniei, prin intermediul ziarului „Dreptul” din R. Moldova, iar la 18.10.2010, in lipsa pârâtului necitat corespunzător a admis integral acţiunea prietenului său, Chiriac Andrei.

La 05.11.2010, Judecătoria Botanica a expediat în adresa societății letone copia hotărârii pronunţate împotriva acesteia în limba română. Probe privind confirmarea recepţiei de către „Aroma Floris” a hotărârii la dosar lipsesc, chiar dacă instanța avea obligaţia să comunice hotărârea în modul stabilit la art. 100 CPC, asigurându-se că actul trimis a fost expediat și recepționat contra semnătură de recepţie sau prin delegaţie judiciară.

Astfel, prin tertipuri specifice dosarelor de tip raider, prin obstrucționarea pârâtului nerezident de a-şi exercita dreptul de apel, a fost facilitată punerea frauduloasă în executare a unei hotărâri judiciare, chiar dacă termenul de 20 de zile de declarare a apelul în redacţia art. 362 a anului 2010, începea să curgă din momentul comunicării hotărârii motivate.

La 11.02.2011, reprezentantul SIA „Aroma Floris S” a primit copia hotărârii emise de judecătorul Druță și, în interiorul termenului expres stabilit de lege, la 28.02.2011 a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, apelul a fost admis, hotărârea din 18.10.2010 casată şi pricina restituită la rejudecare din motivul încălcării procedurii de citare a pârâtului. Ulterior, reclamantul Chiriac Andrei nu se mai prezintă în instanță, iar prin încheierea Judecătoriei Botanica din 20.12.2012 cererea sa de chemare în judecată împotriva SIA „Aroma Floris S” a fost scoasă de pe rol. Avocatul Chiriac nu contestă încheierea și aceasta devine irevocabilă.

În aceiași zi, la 1 iunie 2011, când Curtea de Apel Chișinău a emis doar dispozitivul deciziei prin care a dispus rejudecarea cauzei civile (reale sau fictive) pe motivul necitării pârâtului, fără a epuiza căile legale naționale, mizând pe implicarea nemijlocită a funcţionarilor moldoveni din secţia grefă a Înaltei Curţi de la Strasbourg, conduse de prietenul său, Radu Panţîru, fiul judecătorului Curţii Constituţionale, Tudor Panţîru, avocatul Chiriac Andrei a înaintat la CEDO o plângere împotriva statului nostru reclamând anularea de către Curtea de Apel Chișinău, peste termenul de apel, a hotărârii prietenului său, judecătorul Ion Druță, precum și absența unui recurs intern efectiv.

Deși era vădit inadmisibilă prin prisma art.34 al CEDO, plângerea administrată de membrii grefei din partea R. Moldova, este totuși comunicată Guvernului R. Moldova, căruia i se solicită prezentarea observațiilor asupra admisibilității și fondului cauzei și a poziției cu privire la o eventuală reglementare amiabilă.

Agentul guvernamental, Lilian Apostol, un alt prieten de-al lui Andrei Chiriac, în loc să expună poziţia întemeiată referitoare la inadmisibilitatea flagrantă a acestei plângeri, a iniţiat procedura de conciliere cu avocatul Chiriac Andrei şi sub acest pretext, la 25 aprilie 2013 a depus o cerere de revizuire solicitând Curţii Supreme de Justiţie revizuirea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în dosarul iniţiat de Chiriac Andrei.

La 19.02.2014, cu votul a doar trei judecători din cinci, inclusiv al lui Ion Druță, Judecătorului examinator în primă instanță, recent promovat de Mihai Poalelungi la CSJ, au fost revizuite actele judecătoreşti finalizate cu scoaterea acţiunii lui Chiriac de pe rol din cauza neprezentării acestuia în instanță și menținută în vigoare hotărârea lui Ion Druță din 18 octombrie 2010. Pe lângă Ion Druță, aflat într-o criminală incompatibilitate, sub patronajul lui Mihai Poalelungi, decizia a fost luată de Iulia Sîrcu și Valentina Clevadî, cărora li s-a opus prin opinie separată judecătorii Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva.

La cererea de revizuire precum şi la materialele cauzei, potrivit constatărilor făcute de inspecţia judiciară precum şi de către judecătorii Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă Doneva, lipseşte chiar și acordul de soluţionare amiabilă încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi A. Chiriac în modul stabilit de art. 13 a Legii nr. 352, fapt ce conduce la concluzia folosirii abuzive de către Agentul Guvernamental, Lilian Apostol a atribuţiilor de serviciu în interesul lui Chiriac Andrei, având drept scop facilitarea însuşirii în lipsa unui just temei a 4 363 741 lei, bani publici, din bugetul de stat.

De asemenea Agentul Guvernamental, în lipsa unui just motiv a invocat în cererea de revizuire că A. Chiriac în instanţa de apel ar fi invocat omiterea termenului şi respingerea cererii de apel ca fiind tardivă. Or, materialele cauzei, inclusiv procesele-verbale ale şedinţelor instanţei de apel necontestate de Chiriac nu atestă acest lucru.

Un aspect extrem de important pentru practicieni îl constituie faptul că judecarea cauzei a fost amânată nejustificat de 6 ori (link), iar examinarea și finalizarea acesteia a coincis exact cu accederea în completul de judecători a ui Ion Druţă, ajus între timp la CSJ.

Lucrurile au fost gestionate de maniera în care cel care a reţinut ilegal examinarea în fond a cauzei în procedura Judecătoriei Botanica, arbitrar a scutit reclamantul de taxa de stat, a recurs la tertipuri specifice atacurilor raider în vederea eludării procedurii de citare a pârâtului, comunicare a actelor de procedură, cel care folosindu-se abuziv de atribuţiile de serviciu a atribuit un fals statut de hotărâre irevocabilă prin neatacare în termenul de declarare a apelului, propriei hotărâri din 18.10.2010, tot el să participe la desăvârșirea actului de fraudare a bugetului de stat și în ultimă instanță.

Și toate astea fiind acoperite și învelite cu articole și jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului și sub patronajul unui ex-judecător la CEDO.

Ca să aflăm cine sunt judecătorii darnici și complicii lor, apelăm la GOOGLE. Găsim că e de notorietate implicarea lui I. Druţă și alți judecători și președinți de instanță sub patronajul lui Poalelungi în atacurile raider realizate asupra băncilor din R. Moldova, beneficiari ai cărora au fost V. Plahotniuc şi V. Platon (link)

Judecătoarele Valentina Clevadî și Iulia Sîrcu – nimeni altele decât judecătoarele participante şi în dosarul „Norma Telecom” (a vechiului prieten al lui Poalelungi, controversatul avocat Victor Berlinski) care, sub același patronaj și cu același ambalaj au decis să transmită dosarul Jafului de milioane de Euro, de la Curtea lui Pleșca, de la Chișinău, la cea a lui Ene, de la Cahul. Adică cât mai departe de ochii presei, acolo undesacoșele nu nimeresc în obiectivele camerelor de luat vederi, așa cum recent a nimerit sacoșa lui Berlinski, la Curtea lui Pleșca.

Despre dosarul Norma, presa a făcut să cunoască nu doar fiecare cetățean din Moldova, dar, probabil, și înalții funcționari și judecători ai CEDO, surprinși neplăcut să afle că colegul lor, prietenul de o viață al ui Berlinschi, Mihai Poalelungi, judecă și le raportează dosarul la CEDO fără a pomeni de incompatibilitate, propune și obține trimiterea acestuia la Chișinău, exact în brațele și dreapta judecată a finului său de cununie, judecătorul „din iad”, Melniciuc.

Grefa moldoveneasca la CEDO e condusă de Radu Panţîru, fiul judecătorului de la Curtea Constituţională Tudor Panţîru, instalat în funcție cu sprijinul Partidului Democrat și, personal, al lui Plahotniuc.

În hotărârile CEDO, Chiriac Andrei este menționat ca fiind avocat stabilit la Strasbourg, iar relația sa de amiciție cu Radu Pantiru, Oleg Efrim, Lilian Apostol și Mihai Poalelungi este una nedisimulata. Articolul Cum „băieţii deştepţi“ au umflat de la 32 de milioane la 47 de milioane de dolari nota de plată a Republicii Moldova față de România, este doar una din referințele internetului la persoana avocatului de Strasbourg (link)

Cel mai grav lucru pentru Republica Moldova și pentru contribuabilii, justițiabilii acesteia este faptul că PE LOC GOL pentru desființarea unei hotărâri judecătorești civile emise de un controversat judecător în favoarea prietenului său, un controversat avocat, ultimului i se încasează de la bugetul de stat, de la contribuabili, cu titlu de prejudiciu material și moral, peste 4 300 000 lei. Și asta în timp ce, conform jurisprudenței sale constante, CEDO nu a atribuit asemenea sume nici victimelor torturilor din 7 aprilie, nici celor privați ilegal de libertate în perioada comunistă și oligarhică ce a succedat-o, nici femeii nedreptățite de justiția moldovenească după ce urmare a malpraxisului a fot desfigurată de medicii moldoveni.

Oare care vor fi reacțiile Procurorului General la citirea acestui demers cetățenesc? Va verifica sumele și exercițiile sofisticate pe baza cărora cetățenii acestui stat sunt jefuiți de milioane?

Ce-ar fi să aflăm și reacțiile Președintelui Curții Europene a Drepturilor Omului și chiar ale reprezentanților Consiliului Europei? Neapărat vom încerca…

sursa: independent.md