Miro Cerar, un profesor de drept în vârstă de 50 de ani şi fără experienţă în politică, a pornit în cursa electorală cu un partid înfiinţat în urmă cu doar şase săptămâni şi a devenit noua speranţă a Sloveniei câştigând alegerile generale şi publicul cu o imagine imaculată, de intelectual rupt de clasa politică infestată de corup­ţie şi cu mesaje contra birocraţiei şi privatizărilor companiilor de importanţă stra­te­gică cerute de UE.

SMC (Partidul lui Miro Cerar) a fost creat de câţiva profesori universitari şi oameni de afaceri şi a câştigat 35% din voturi în alegerile de săptămâna trecută, în timp ce partidul conservator al lui Janez Jansa – premier până în martie 2013 şi aflat acum în închisoare pentru corupţie, a obţinut 20% din voturi, scrie Bloomberg. În aceste condiţii Cerar are postul de premier asigurat. Novicele într-ale politicii susţine liberalizarea economiei, privatizarea companiilor mici şi flexibilizarea pieţei forţei de muncă.

Cerar este un personaj popular pentru că este asociat de alegători cu tatăl său, un sportiv iubit devenit erou naţional în Slovenia comunistă. De asemenea, mama sa, Zdenka, a fost procuror, ministru al justiţiei şi vicepreşedinte al liberalilor-democraţi care au guvernat timp de mai mult de un deceniu până în 2004, când ţara a devenit prima republică ex-iugoslavă care a aderat la Uniunea Europeană. Sondajele realizate înainte de alegeri indicau recunoaşterea numelui de familie al profesorului de către alegători datorită reputaţiei familiei.

Rezultatul alegerilor va testa nervii investitorilor întrucât politicile lui Cerar, care va forma a patra coaliţie guvernamentală slovenă din ultimii şase ani, sunt ostile faţă de privatizarea unora din companiile emblematice pentru Slovenia, pe care UE o consideră ca fiind esenţială pentru stabilizarea economiei pe termen lung.

Cerar se opune privati­zării furnizorului de telecomunicaţii Telekom Slovenia şi a aeroportului internaţional din Ljubljana, iar prin aceste măsuri alimentează temerile investitorilor că Slovenia regresează.

„Partidul nostru va avea ca scop în­deplinirea de către Slovenia a obligaţi­ilor faţă de UE, dar prin propriile noastre modalităţi, într-un mod benefic pentru Slovenia“, a spus proaspătul premier, citat de agenţia Thomson Reuters.

El a sugerat că intenţionează să revizuiască programul de criză convenit sub conducerea guvernului precedent şi a adăugăt că noul său partid va stabili rapid care companii vor rămâne sub controlul statului şi care vor fi privatizate.

„Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a avea finalizat programul de privatizare până la sfâşitul acestui an. Aceasta va fi una din priorităţile guvernului“, a adăugat Cerar.

Alegerile legislative vin după demisia din luna mai a fostului premier Alenka Bratusek. Propunerile acesteia de privatizare au iscat certuri în propriul partid, iar ea a suspendat planurile de privatizare susţinând că este de datoria viitorului guvern să decidă în privinţa privatizărilor.

Anul trecut Bratusek, prima femeie premier a Sloveniei, s-a angajat să vândă 15 companii controlate de stat, printre care şi Telekom Slovenia şi banca Nova Kreditna Banka Maribor. Cu banii din privatizări guvernul ar trebui să reducă deficitul bugetar umflat de recapitalizarea băncilor şi să micşoreze datoria de 80% din PIB, iar dacă indicatorul nu este adus sub pragul de 3% din PIB prevăzut în tratatele europene, Slovenia riscă să piardă accesul la fondurile europene.

Succesul lui Cerar este o pedepsă aplicată de cei aproape 1,7 milioane de alegători partidelor tradiţionale slovene pătate de scandaluri de corupţie care au dus la ani de turbulenţe economice în republica ex-iugoslavă.

Proaspătul guvern a lui Cerar va supraveghea implementarea unor măsuri anti-criză convenite cu UE pentru a reduce deficitul bugetar al Sloveniei de la 4,2% estimat pentru acest an şi pentru a reface o economie care s-a contractat puternic în timpul crizei.

În vremurile comuniste, Slovenia era cunoscută ca „Elveţia Balcanilor“, o ţară cu doar două milioane de locuitori, dar cea mai bogată dintre cele şase republici iugoslave. Slovenia era poarta liberal-comunistei Iugoslavii către Vest, care-i preţuia peisajele montane fantastice, electrocasnicele Gorenje şi schiurile Elan. Când Iugoslavia a început să se dezintegreze într-un război civil sângeros la începutul anilor ‘90, Slovenia a fost prima care s-a dezlipit de federaţie. În timp ce croaţii, bosniacii şi sârbii se luptau între ei, slovenii implementau reforme economice şi sociale. Economia orientată către exporturi a trecut prim boom-uri de amploare la sfârşitul anilor ’90 şi în anii 2000, iar modelul economic era dat drept exemplu pentru o tranziţie de succes. Slovenia a aderat la UE în 2004 fără complicaţii, s-a modernizat, şi-a construit infrastructura şi a devenit în 2007 (când România abia adera la UE) primul fost stat comunist din UE care intra în zona euro. Avea atunci cele mai mari salarii şi cele mai ridicate standarde de viaţă din Est. Când Slovenia a adoptat euro, era economia cu cea mai rapidă creştere din uniunea monetară, de 7%. Un element-cheie al modelului economic: fosta republică comunistă a fost cea mai lentă în a reduce influenţa guvernului în economie prin vânzarea băncilor şi companiilor energetice şi de utilităţi. O bună parte din economie era şi mai este deţinută de stat sau de comunităţi prin diferite fonduri. Mulţumită acestei structuri economice, companiile slovene s-au protejat de lanţurile de producţie globale ale multinaţionalelor.

„Petrecerea“ s-a spart însă odată cu venirea crizei economice mondiale şi spargerea bulei imobiliare şi din construcţii. Creşterea a dispărut odată cu explozia datoriilor cu care s-a hrănit. După două decenii în care guvernele au folosit băncile de stat pentru a finanţa proiectele publice şi companiile, valoarea creditelor toxice a sărit la o cincime din PIB aducând sistemul bancar în pragul colapsului şi Slovenia în pragul bailoutului internaţional. La cea mai mare bancă, NBL, controlată de stat, patru din zece euro împrumutaţi companiilor nu mai puteau fi recuperaţi. Statul a salvat băncile anul trecut cu injecţii de capital de 3,3 mld. euro (aproape 10% din PIB). Prăbuşirea a scos la lumină o reţea de grupuri cu conexiuni politice care au beneficiat de garanţii dubioase de la stat şi de credite suspect de generoase de la băncile de stat.

Cu toate acestea, în prezent, după mai multe încercări de privatizare făcute la presiunile UE şi evaporarea a 10% din economie în urma crizei, guvernul sloven încă mai controlează două treimi din economie. Iar cu un PIB per capita la 88% din media UE, Slovenia este cel mai bogat dintre fostele state comuniste din Europa de Est.

sursa: www.zf.ro