Un proiect de lege al unui nou Cod al Audiovizualului a fost înregistrat recent la Parlament. Inițiativa este semnată de Partidul Liberal. Însă istoria acestui proiect a început în 2009, atunci când Alianța pentru Integrare Europeană a inclus în Programul de guvernare obiectivul de a adopta o nouă lege în domeniul audiovizualului. Prin urmare, a fost format un grup de lucru care a elaborat acest proiect, după care l-a supus dezbaterilor publice. Ceea ce trebuie de accentuat este că legea a fost scrisă pe bani europeni. Consiliul Europei a susținut elaborarea textului, dar și a expertizelor făcute. În acest sens, proiectul are avizul pozitiv de la Consiliul Europei, de la OSCE, de la Uniunea de Radio și Televiziune Europeană. Cu toate acestea, proiectul nu a ajuns în Parlament, nici măcar nu a fost înregistrat. Despre noua veche inițiativă am discutat cu deputatul PL, Corina FUSU.

–          Doamna Fusu, acum acest proiect este înregistrat ca și un proiect al PL, am înțeles noi bine?

Da, așa este, pentru că nu am reușit nici în AIE 1, nici în AIE 2 să-l promovăm, deși existau promisiuni. Nici PD, nici PLDM nu s-au decis să sprijine acest proiect.

–          De ce s-a tergiversat?

S-a tergiversat pentru că presupun atât PD, cât și PLDM încearcă să influențeze audiovizualul din RM și nu este interesat în buna lui funcționare. Se observă o politizare a audiovizualului din RM, cu părere de rău.

–          Și asta se întâmplă în pofida faptului că, așa cum ați spus dvs., Europa a finanțat elaborarea acestui proiect?

Mă îngrijorează faptul că UE și alte instituții donează RM bani pentru elaborarea legilor ca mai apoi nici să nu fie luate în seamă, nemaivorbind de adoptare.  Mai mult decât atât, în ultimul raport cu privire la Republica Moldova a APCE din octombrie 2013 este recomandat Republicii Moldova să adopte un nou Cod al Audiovizualului pentru că cel existent astăzi, adoptat în 2006, a suferit mai multe schimbări și nu mai face față actualelor condiții de pe piața media. Inițiativa propune condiții clare, conforme cu standardele europene, pentru plasarea publicității, protecția minorilor, publicitatea pentru medicamente etc.

–          Cu ce noutăți vine acest proiect al legii audiovizualului?

Scopul acestui proiect este de a crea instituția care reglementează activitatea radiodifuzorilor: Consiliul Audiovizualului, actualul CCA, care va fi reorganizat, iar procedura de alegere a membrilor va fi diferită. Vor fi aleși tot de Parlament, dar vor fi nu 9, dar 5.

Codul care funcționează acum prevede că candidații sunt propuși de către societatea civilă. Noi am văzut că nu merge varianta cu societatea civilă pentru că partidele politice oricum își păstrează influența, prin urmare candidează doar persoanele care au sprijin politic. Și așa se și întâmplă, nu trebuie să ne ascundem după deget. Toate locurile sunt împărțite politic. Așa că actualul proiect prevede asumarea politică. Sunt 5 membri ai Consiliului, 4 sunt aleși de către Parlament și unul este la propunerea Președintelui RM. Deci, acești patru sunt asumați politic. Lumea trebuie să știe de cine este propus fiecare. Decât să te ascunzi după deget și oricum să influențezi persoanele, mai bine să fie deschis, așa cum este în România. Oferim aici și o posibilitate ca respectivii membri să aibă o marjă de independență pentru că mandatul lor este de 7 ani, or mandatul Parlamentului este de 4 ani. Și în afară de aceasta, independența unei instituții depinde de doi factori: cine alege conducerea și care este finanțarea. Acest proiect prevede ca bugetul Consiliului să fie aprobat de Parlament pe un termen de 5 ani. Așa că, din ziua în care a fost numit în această funcție, membrul CCA a uitat cine l-a delegat și își face meseria conform acestui Cod.

–          E real, doamna Fusu?

Este real în perspectivă… Dar noi nu putem să reieșim din faptul că astăzi nu se poate în RM. Noi încercăm să mergem înainte.

Articolul 77. Membrii Consiliului Audiovizualului

(1)   Membrii Consiliului Audiovizualului sunt garanți ai interesului public și nu reprezintă autoritatea care i-a numit.

(2)   Durata mandatului membrilor CA este de 7 ani.

(3)   Pe durata mandatului, membrii CA sunt inamovibili.

(…)

(8)  Membrii CA exercită funcții de demnitate publică.

(9) Pe durata exercitării mandatului, membrii CA nu pot face declarații sau întreprinde acțiuni susceptibile să dăuneze independenței funcției lor și nu pot profita de poziția pe care o ocupă în scopul obținerii de avantaje politice, economice sau de altă natură.

–          Credeți că acest proiect are șanse să devină lege?

Acest Cod chiar dacă ar fi adoptat acum, ar intra în vigoare după alegerile din 2014. Sunt de părere că banul public, în cazul dat banul cetățenilor europeni, nu putem să-l risipim pur și simplu pentru că avem ambiții politice sau ambiții de a controla audiovizualul din RM.

Nu dorim să ne ascundem după deget și am pus acest proiect pe masă ca fiecare să-și arate disponibilitatea față de sprijinirea libertății de exprimare, a bunei funcționări a audiovizualului, să nu spună doar „Noi respectăm, noi dorim.” Dacă e așa, hai să dezbatem, să discutăm și cred că dacă acest proiect ar fi fost adoptat atunci, în 2010, 2011, când a fost dezbătut, astăzi am fi avut un nou Cod și ar fi fost mult mai multă claritate și în ceea ce privește sancționările și în ceea ce privește publicitatea și proprietatea.

–          Puteți să ne spuneți cum anume vor fi obligați adevărații proprietari media să-și declare identitatea?

Legislația îi obligă pe solicitanții de licență să declare cine este proprietarul final al radiodifuzorului. În caz contrar, Consiliul Audiovizualului are dreptul să nu-i ofere licență. Iar dacă se află că declarația proprietarului este falsă urmează deja penalități în conformitate cu legislația RM.

Articolul 19. Transparența proprietății radiodifuzorilor.

Furnizorii de servicii media au obligația de a asigura accesul simplu, direct și permanent al publicului la cel puțin următoarele categorii de informații:

a)      Denumirea, statutul juridic și sediul

b)      Numele reprezentantului legal și structura acționariatului până la nivel de persoană fizică și juridică, asociat sau acționar care deține o cotă mai mare de 20% din capitalul social ori drepturile de vot ale unui titular de licență audiovizuală

c)      Numele persoanelor responsabile deconducere și ale celor care își asumă responsabilitatea editorială. (…)

Articolul 92. Concursul pentru acordarea licenței audiovizuale.

(…)

(4)   Pentru  a asigura transparența structurilor de proprietate și de control în domeniul audiovizualului, solicitantul licenței audiovizuale notifică Cnsiliului Audiovizualului printr-o declarație pe proprie răspundere următoarele informații:

a)      Datele de identificare ale persoanelor fizice și/sau juridice care participă la capitalul social al solicitantului și respectiv valoarea cotei lor de participare și/sau lista membrilor/asociaților, precum și a persoanelor fizice și/sau juridice care controlează solicitantul

Proiectul legii în audiovizual prevede și o reformă amplă la Compania Teleradio Moldova. Funcția de președinte al Companiei urmează să fie lichidată, iar televiziunea și radioul vor fi două instituții cu directori și buget separat.

–          Doamna Fusu, de ce nu a fost realizată încă schimbarea la CompaniaTeleradio Moldova?

Cred că guvernările noastre în mod intenționat mențin Compania Teleradio Moldova într-un fel de „rămânere în urmă” pentru că este mai ușor să diriguiești și să dai comenzi unei instituții sărace, insuficient de puternică și insuficient de profesionalizată. Este ca și situația cu electoratul nostru. Este mult mai ușor să faci campanie, să faci jocuri politice cu cetățeni care nu sunt bine informați, săraci de unde se naște și elementul de coruptibilitate.

Eu consider că banul public trebuie să fie suficient pentru televiziune și radio, el trebuie folosit corect. Considerăm că toată infrastructura este una extrem de învechită și care macină banul public pe întreținerea unor spații care nu sunt folosite eficient.

–          Un alt domeniu care trebuie urgent reglementat este măsurarea audienței în Republica Moldova. Descrie acest mecanism inițiativa înregistrată de dvs?

Măsurarea audienței se face astăzi de un singur operator. Lucrul acesta nu este corect. Directivele europene ne spun că trebuie să fie cel puțin doi, pentru că doar în concurență și în comparație poți să știi exact cum stau lucrurile pe piață și care este raitingul.

Articolul 107. Licitația pentru măsurarea cotelor de audiență.

(1)   Măsurarea audiențelor și a cotelor de piață va fi realizată în conformitate cu standardele și uzanțele internaționale de către instituții specializate desemnate prin licitație.

(2)   Licitația va fi organizată de către o comisie formată din 5 reprezentanți ai radiodifuzorilor, 5 reprezentanți ai agențiilor de publicitate și 5 reprezentanți ai Consiliului Audiovizualului.

(3)   Prima licitație se va organiza în cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentului cod, iar următoarele se vor organiza din 5 în 5 ani.

Această inițiativă a fost scrisă în perspectiva trecerii în 2015 la televiziunea digitală terestră, ceea ce presupune construcţia a trei reţele de televiziune digitală (multiplexe) cu acoperire naţională şi a altor 21 de reţele cu acoperire regională. Noul sistem ar exclude diferența de acoperire teritorială dintre radiodifuzori și ar asigura o concurență corectă.

–          Doamna Fusu, credeți că autoritățile vor reuși să asigure trecerea la televiziunea digitală până în 2015?

Mie mi se pare că de trecerea la sistemul digital din 2015 nu se preocupă nici Guvernul, nici Parlamentul și nici CCA-ul, de parcă 2015 ar fi peste 50 de ani. 2015 este foarte aproape și eu personal nu cunosc să fi fost făcuți pași încrezuți în această direcție.

Vă mulțumesc.