Un proiect controversat al regimului oligarhic

Imagine implicită

societatea-civilaMai multe organizații  ale societăţii civile atrag atenția Parlamentului, Guvernului, societății și partenerilor de dezvoltare asupra inițiativelor legislative nr. 451 și nr. 452 înregistrate în Parlament  la 1 decembrie 2016, care  prevăd „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii în favoarea statului a 2% din valoarea averii nedeclarate.

„Prin adoptarea proiectelor de legi nr. 451 și nr. 452  va deveni imposibilă tragerea la răspundere a persoanelor juridice şi fizice, în special a demnitarilor publici, care nu au declarat sau au declarat la valori reduse averea. Pe de altă parte, această iniţiativă reduce la zero eficienţa Pachetului de integritate votat de Parlament cu doar câteva luni în urmă şi raportat de autorităţi ca fiind un mare succes în combaterea corupţiei. Mai mult, aceasta va permite demnitarilor corupţi să îşi păstreze funcţiile publice şi descurajează funcţionarii şi contribuabilii oneşti. De asemenea, proiectul de lege nu conţine o justificare convingătoare. Argumentarea proiectului este pur declarativă, fără estimări ale impactului şi fundamentare economico-financiară.”, se arată în document.

APEL

Adoptarea proiectului Legii privind liberalizarea capitalului subminează eforturile anticorupţie

şi descurajează contribuabilii şi funcţionarii oneşti

Organizaţiile societăţii civile atrag atenția Parlamentului, Guvernului, societății și partenerilor de dezvoltare asupra inițiativelor legislative nr. 451 și nr. 452 înregistrate în Parlament  la 1 decembrie 2016. Aceste proiecte prevăd „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii în favoarea statului a 2% din valoarea averii nedeclarate. Proiectele mai introduc interdicţia de sancţionare a funcţionarilor publici pentru nedeclararea acestor averi.

Reacţia noastră este determinată de sensibilitatea și dualitatea proiectelor, abordarea insuficientă a subiectului și, mod deosebit, impactul acestora asupra societății. Pe lângă efectele reflectate în notele informative, care nu sunt bazate pe evidențe și nu prezintă impactul economic, administrativ și fiscal, constatăm cu profundă îngrijorare că aceste iniţiative vor duce la o amnistiere totală a persoanelor care și-au însușit averi în mod ilegal, în special pentru funcționarii publici.

Combaterea corupţiei reprezintă prima prioritate din Programul de Activitate al Guvernului Filip. În anul 2016 au fost adoptate pachete de legi importante menite să asigure combaterea corupţiei. Partenerii de dezvoltare au investit masiv în reformarea sectorului justiţiei, în prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova şi în consolidarea autorităţilor anticorupţie. Ar fi logic ca, în asemenea circumstanţe, guvernanţii să fie preocupaţi de funcţionarea eficientă a autorităţilor de resort, astfel încât să fie responsabilizaţi demnitarii care au acumulat averi ilicit.

Prin adoptarea proiectelor de legi nr. 451 și nr. 452  va deveni imposibilă tragerea la răspundere a persoanelor juridice şi fizice, în special a demnitarilor publici, care nu au declarat sau au declarat la valori reduse averea. Pe de altă parte, această iniţiativă reduce la zero eficienţa Pachetului de integritate votat de Parlament cu doar câteva luni în urmă şi raportat de autorităţi ca fiind un mare succes în combaterea corupţiei. Mai mult, aceasta va permite demnitarilor corupţi să îşi păstreze funcţiile publice şi descurajează funcţionarii şi contribuabilii oneşti. De asemenea, proiectul de lege nu conţine o justificare convingătoare. Argumentarea proiectului este pur declarativă, fără estimări ale impactului şi fundamentare economico-financiară.

Reamintim că în perioada 2007-2008 guvernanţii au aplicat o amnistie fiscală şi a capitalurilor, bugetul fiind lipsit de circa 4 miliarde de lei. În 2012-2016, prin mai multe scheme de furturi şi delapidări, mulţi reprezentanţi ai puterii au devenit, direct sau prin persoane interpuse, beneficiari ai acestor ilegalităţi. Printre ele – furtul miliardului, concesionarea Aeroportului, spălarea de bani prin sistemul bancar, achiziţii prin companii afiliate, afaceri prin firme căpuşe în sistemul energetic, deposedarea proprietăţii prin atacuri raider, etc. Din 2013 este în vigoare o lege privind metodele indirecte de impozitare care însă nu a fost aplicată, ceea ce nu a permis investigarea veniturilor şi proprietăţilor nedeclarate şi, de asemenea, a lipsit bugetul statului de venituri considerabile.

Organizaţiile semnatare consideră inadmisibilă adoptarea proiectelor de legi nr. 451 și nr. 452, întrucât ele legalizează ilegalităţi şi compromit eforturile de combatere a corupţiei şi de edificare a unui stat de drept în Republica Moldova.

Semnatari:

AGER

ADEPT

Asociația Mucului Business

Asociația pentru Politică Extern

Asociația Presei Independente

BIOS

Business Consulting Institute

Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități

Centru de Investigatii Jurnalistice

Centrul de resurse DIALOG-Pro

Centrul National de Mediu

Centrul pentru Politici si Analize in Sanatate

CNTM

Eco-TIRAS

Expert-Grup

Fundatia Est-Europeana

IDIS Viitorul

Institutul Politici Publice

Institutul de Instruire in Dezvoltare „MilleniuM”

Institutul de Dezvoltare Urbana

Liga Persoanelor care Taiesc cu HIV  din Republica Moldova

Miscarea Ecologista din Moldova

Promo-Lex

RCTV Memoria

REC Moldova

TERA1530

Transparency International – Moldova