Problema autonomiei maghiarilor din Harghita şi Covasna, revenită în actualitate zilele acestea, ne-a făcut să ne întrebăm, pe bună dreptate: de ce şi-or dori cu atâta ardoare să se rupă de noi, în condițiile în care strămoşii lor au vrut, în 1919, ca Ungaria să se unească, sub conducerea Casei Regale de Hohenzollern, cu România? Şi nu sunt singurii care au solicitat alipirea la țara noastră! În urmă cu 125 de ani, în iunie 1886, şi Bulgaria s-a arătat dornică să formeze o confederație cu România! Dacă tratativele s-ar fi finalizat, suveranii români ar fi condus, din 1920 încoace, un teritoriu aproape la fel de mare ca regatul lui Burebista.

În vara anului trecut, Nikolai Mladenov, ministrul bulgar de externe, a venit cu o propunere oarecum ieşită din comun: România şi Bulgaria să- şi unească forţele navale şi aeriene. Adică o armată comună pentru două state vecine. Ideea a fost întărită luna trecută de premierul bulgar Boiko Borisov, care a declarat că Bulgaria şi România ar putea achiziţiona avioane de luptă în comun. Această iniţiativă are un precedent despre care s-a vorbit foarte puţin.

Carol I ar fi fost şi Regele Bulgariei

În 1877, România a pornit, alături de Rusia, un război împotriva Imperiului Otoman. Înfrângerea Turciei otomane a avut drept rezultat independenţa României şi apariţia pe harta lumii a Principatului Autonom al Bulgariei. Conform volumului “Istoria politică a României sub domnia lui Carol I”, în iunie 1886, bulgarii i-au cerut oficial Regelui Carol I constituirea unei Confederaţii româno- bulgare şi crearea unei armate comune. Între 1886 şi 1887 a fost pregătită în detaliu unirea României şi Bulgariei sub sceptrul lui Carol I. Rusia, care îşi vedea periclitate interesele în zonă, a ameninţat imediat România şi Bulgaria cu ocupaţia militară, dacă nu renunţă la ideea confederaţiei. Pentru a evita un război, cele două state au abandonat proiectul pe 15 iunie 1887. Burebista stăpânea aproape un sfert din Europa

Între anii 82 şi 48 î.H., regele Burebista a reuşit să unifice majoritatea triburilor tracice într-un regat uriaş, mărginit la nord de teritoriile actuale ale Cehiei şi Slovaciei, la sud de Munţii Balcani, la vest de Dunărea de mijloc (cam pe unde e acum Viena) şi la est de gurile Bugului.

Acest regat, care cuprindea aproape un sfert din Europa, era numit Dacia. În anul 46 î.H., Burebista era considerat de istoricii greci “cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia şi stăpânitor peste tot ţinutul de dincolo şi de dincoace de fluviu (Dunărea – n.r.)”.

Nobilii maghiari i-au propus lui Ferdinand I să fie rege şi la Bucureşti, şi la Budapesta

În 1919, Ungaria se afla în ipostaza unui stat învins în Primul Război Mondial, izolat din punct de vedere politic, cu economia la pământ şi cu teritoriul redus la o treime din cât avea înainte de război.

După ce trupele româneşti au alungat din Budapesta guvernul comunist al lui Bela Kun, în august 1919, elita politică maghiară a încercat o apropiere între Ungaria şi România. Conform volumului “România şi Ungaria în cadrul Noii Europe”, între 1919 şi 1926, ungurii au cerut cu insistenţă unirea dinastică a Ungariei şi României sub un singur rege aparţinând Casei Regale a României, fie Ferdinand I, fie Carol al II-lea.

Adică tot o monarhie dualistă, cum fusese Austro-Ungaria, în care locul Austriei să fie luat de România. Cei mai înfocaţi susţinători ai acestei idei au fost conţii Bethlen, Banffy, Teleki şi amiralul Miklos Horthy. Ferdinand a fost încântat de idee, dar opoziţia liberalilor lui Ion I. C. Brătianu, care se temeau că maghiarii vor primi rol preponderent în noul stat, a dus la eşecul tratativelor.

Glasul.md amintește că Președintele Traian Băsescu aflat în vizită la Chișinău a replicat unei tinere care întreba cînd se va face unirea Republicii Moldova cu România: „ Domnișoară, cereți-o și o vom face-o! Dar cereți-o”. Tot atunci șeful statului român a declarat: „R.Moldova nu are alternativă la drumul pe care să şi-l aleagă decât drumul european, pentru că nu am constatat în istoria R.Moldova altă locaţie, mă refer la toată istoria acestui pământ, decât cea europeană. Vă pregătiţi pentru un mare succes al ţării şi am venit să fiu alături de dvs într-un moment important, să vă asigur că în continuare România va rămâne un avocat fără rezerve în ceea ce priveşte drumul european al R.Moldova, respectând în acelaşi timp şi opţiunile de neutralitate militară ale R.Moldova.

România şi Republica Moldova au un parteneriat de sânge, pentru că aşa ni l-a lăsat Dumnezeu. Deci, nu putem fi decât alături de cetăţenii Republicii Moldova ori de câte ori va fi nevoie”.
Sursa: libertatea.ro