Peste zece mii de persoane au manifestat duminică, la Chişinău, împotriva noului sistem electoral.
Manifestaţia organizată de partidele opoziţiei neparlamentare, partidul politic Demnitate şi Adevăr şi Partidul Acţiune şi Solidaritate a început la prânz, în faţa clădirii Parlamentului din Republica Moldova, unde manifestanţii au scandat lozinci împotriva coaliţiei care a aprobat votul mixt (PSRM, PDM, PPEM), apoi au plecat într-un marş prin centrul Chişinăului, făcând câteva opriri – prima, la sediul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, unde s-au scandat lozinci anti-Dodon, apoi, coloana de manifestanţi s-a deplasat pe bulevardul Ştefan cel Mare, trecând prin Piaţa Marii Adunări Naţionale, făcând ulterior o oprire la Ministerul Afacerilor Interne, unde mulţimea a scandat: „Poliţia îi apără pe mafioţi!“.
Meeting-ul s-a terminat în faţa sediului Partidului Democrat din Moldova, partidul lui Plahotniuc, unde manifestanţii au fost întâmpinaţi de un aparat de protecţie al trupelor speciale ale Ministerului de Interne moldovean.
Ce îi nemulţumeşte pe moldoveni?
Manifestanţii din capitala Republicii Moldova cer abrogarea legii votului uninominal mixt, lege care a fost aprobată de parlamentul moldovean în data de 20 iulie 2017 şi care schimbă radical sistemul prin care vor fi aleşi viitorii deputaţi în Parlamentul Moldovei. Astfel, din cei 101 parlamentari, cât numără adunarea reprezentativă moldovenească, jumătate din ei vor fi aleşi prin vot uninominal direct, într-un singur tur (cum sunt aleşi primarii la noi în ţară), iar cealaltă jumătate va fi aleasă de pe listele de partid.
Acest sistem electoral nu are nicio legătură cu votul uninominal, care a fost la noi din legislaturile 2008-2016, cum greşit a înţeles chiar şi prim-ministrul Mihai Tudose. Problema acestui sistem de vot este că cele 50 de colegii uninominale vor fi câştigate, în majoritatea covârşitoare, de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, deoarece aceştia sunt primii în preferinţele electoratului din Moldova, indiferent că vorbim de raioane din centrul ţării sau de cele din nord şi sud, unde, tradiţional, socialiştii depăşesc 50 de procente. Dacă facem o simulare de pe ultimele sondaje, PSRM-ul va avea în viitorul parlament peste 60 de reprezentanţi.
Cum a stricat Iohannis jocul binomului
Acţiunea de astăzi a fost prima după foarte mult timp (mai 2016) când oligarhul Plahotniuc nu a încercat să perturbe opoziţia, nu a încercat să fure mesajul manifestanţilor, cum a făcut-o în iarnă, când, după alegerea lui Dodon, a scos zilnic unioniştii să protesteze, fugărind astfel manifestanţii Maiei Sandu şi ai lui Andrei Năstase. Faptul că oligarhul nu a avut nicio reacţie la meeting-ul opoziţiei spune că Plahotniuc a luat o mare lovitură de la Cotroceni, prin blocarea lui Rogozin.
Refuzul autorităţilor române, mai precis al preşedintelui Klaus Iohannis (singura persoană care are puterea şi pârghiile să angajeze ţara într-o astfel de acţiune), de a-i permite aeronavei de linie în care se afla vicepremierul rus să tranziteze spaţiul aerian românesc, a stricat planurile lui Dodon și, implicit, pe cele ale lui Plahotniuc, care avea să pozeze în poziţia de apărător al unioniştilor şi mare duşman al ruşilor, pentru că dacă Rogozin ar fi ajuns la Chişinău, ar fi început un circ mediatic din care aparatul de propagandă l-ar fi scos pe Plahotniuc drept cel mai mare apărător al unei Moldove europene.
Dacă Rogozin ajungea la Chişinău, ar fi avut loc acţiuni de protest, ce ar fi urmat să se întindă şi a treia zi, adică duminică, când unioniştii de la Partidul Unităţii Naţionale din Moldova (care deja îşi anunţaseră participarea la meeting-ul de duminica aceasta) aveau să deturneze meeting-ul opoziţiei spre o mare acţiune a unioniştilor în capitala Moldovei. Faptul că avionul lui Rogozin nu a fost lăsat să tranziteze România arată că în capitalele occidentale şi la Bucureşti diversiunea lui Plahotniuc, în care el este apărătorul Moldovei de sperietoarea prorusă Igor Dodon, nu mai funcţionează.