Expertul de la Bucureşti explică pe înţelesul tuturor cum a fost introdus votul mixt (predominant uninominal) în România, la ce a dus acesta şi cum le-a venit românilor mintea de pe urmă, după ce s-au dat de două ori cu capul de pragul de sus, astfel încât s-au întors la sistemul proporţional în 2016.

„Uninominalul este o mare păcăleală. A fost marea iluzie că putem avea o ţară mai bine guvernată şi o clasă politică mai curată numai dacă umblăm la legile electorale. Adică să nu profesionalizezi administraţia, să nu-ţi baţi capul de servicii publice, tot ce trebuie să faci e să schimbi un şurub în legea electorală. În al doilea rând, au vrut-o liderii de partid, care au anticipat că o să iasă bine pentru ei. Au vrut-o şi mulţi comentatori şi oameni din societatea civilă, ei credeau sincer că se poate face ceva bun pentru ţară”, spune Sorin Ioniţă.

„Abia intrasem în UE, în 2007, nu venise criza economică, ploua cu bani în buget, totul mergea bine, şi atunci ce am zis noi? Decât să ne apucăm de treabă adevărată, de reformat educaţia, sănătatea, sistemul de pensii sau să ne apucăm să pregătim programe cu bani UE… pentru că se vede azi, 10 ani mai târziu, că am pierdut 4 miliarde de euro prin neabsorbţie, adică de două ori şi jumătate bugetul anual al RM, şi noi i-am lăsat pe masă la Bruxelles. Şi în loc să pregătim toate astea în 2007, noi ne-am culcat pe laurii victoriei, intrasem în UE, şi ce am zis noi? Că cel mai bun lucru ar fi să schimbăm sistemul electoral, că e mai uşor de înţeles de tot poporul şi pentru că tot românul la o berărie are idee care este formula electorală cea mai bună”, susţine expertul.

Potrivit preşedintelui Expert Forum, reforma electorală din România a fost un eşec şi a dus la o mulţime de probleme.

„Nimeni nu se gândise la aşa ceva, dar sistemul a dus la o umflare a Parlamentului în număr. Dar asta a fost numai una dintre probleme, pentru că au apărut şi alte efecte ciudate. De exemplu, în pasul doi de redistribuire, atunci când vrei să faci compensarea proporţionalităţii pe partide, am observat că intră în Parlament candidaţi de pe locul 2 şi 3. Şi chiar au fost colegii unde n-au intrat cei de pe locul 1. Deci cei care câştigaseră alegerile uninominal în colegiul X nu au reuşit să intre, deoarece partidul lor n-a trecut pragul de 5 la sută pe ţară. Şi au intrat cei de pe locurile 2 şi 3. Alte distorsiuni: nu numai că nu s-au legat mai bine deputaţii de colegiile lor, dar chiar am observat un proces interesant de migraţie politică – şefii de partide au început să alerge prin teritoriu, căutându-şi zone unde partidele lor adunau foarte multe voturi, pe sistem clientelar, sigur, şi plevuşca de partid se ducea în colegiile mai competitive. Cele mai căutate colegii au fost cele rurale, unde se guverna cu primari, cu daruri electorale”, a precizat Sorin Ioniţă.

Mai mult, reforma electorală, cu această puternică componentă uninominală, a favorizat timp de opt ani marile partide, partidele cu resurse şi cu maşinărie administrativă în teritoriu. „În niciun caz n-a favorizat apropierea de cetăţeni, aşa cum ne aşteptam noi”, spune expertul.

„Se ştie, de altfel, şi era să ştim şi noi dacă ne uitam mai atent – în vest un vot de tip uninominal atrage, de fapt, mai mulţi bani în politică şi campania electorală devine mai scumpă. Probabil că cele două campanii, din 2008 şi 2012, au fost ele mai scumpe din istoria României”, a adăugat Ioniţă.

În afară de toate acestea, cel mai mare eşec al reformei electorale a fost că nu a schimbat deloc în bine clasa politică, spune preşedintele Expert Forum.

„Şi ne-am convins după 8 ani, când am tras linie şi am văzut ce se întâmplase. Aceleaşi partide au avut prevalenţă în alegeri, aceiaşi oameni au intrat în Parlament, ba chiar impresia a fost că în tot acest timp s-a întărit controlul baronilor locali. Aceştia nici nu-şi mai doreau să intre în Parlament, era mult mai interesantă funcţia de preşedinte de consiliu judeţean sau de primar, că manevrau mult mai multe resurse. Şi atunci şi-au creat o suită de fraţi, surori, cumetri, fini, gineri, pe care i-au aliniat şi i-au trimis în Parlament să candideze, ca să iasă voturile la număr în Parlament, iar ei stăteau în teritoriu şi trăgeau sforile. Astfel ne-am pricopsit cu baroniada locală şi cu aceste familii de tip sicilian, care au început să conducă netulburate bucăţi din teritoriul României. Pe urmă ne-a revenit mintea la cap şi am revenit la vechiul sistem în 2016, adică la ultimele alegeri. Când eşti neprofesionist şi te arunci cu capul înainte asta îţi iese”, mai spune Sorin Ioniţă.

În concluzie, expertul de la Bucureşti punctează: „Niciun sistem electoral nu poate scoate corupţii, neprofesioniştii şi exhibiţioniştii din politică. Partidele trebuie să se reformeze, trebuie să facă ele acest efort, să-şi cureţe rândurile, pentru că numai schimbând legea electorală nu vom obţine niciodată lucrurile astea. Când nu vor s-o facă, de obicei apelează la genul ăsta de diversiuni ca să mai pierdem vremea patru ani sau 8 ani, cum am pierdut-o noi, şi să observăm că ne învârtim în cerc şi ne întoarcem unde am fost”.

„Sisteme electorale care sunt bune la ele acasă, în Marea Britanie, în Germania, unde există stat de drept, instituţii puternice şi cultura autolimitării acţiunilor politice, când îţi pui singur nişte bariere şi îţi spui singur – „peste asta nu se trece” – aceste sisteme electorale majoritariste nu sunt bune pentru democraţiile noi şi fragile din Europa de Est. De ce? Pentru că fără stat de drept, fără o protecţie a instituţiilor împotriva jocului politic, democraţia crapă. Însă ştim foarte bine că oamenii sunt încăpăţânaţi, ţin la ideile lor oricât de proaste sunt, nu învaţă din greşelile altora. Sunt curios şi aştept să văd în Moldova, pentru 4-5 ani, unde o să se pitească cei care strigă azi în gura mare că ar fi bun un sistem uninominal sau mixt, când se va vedea ce prostie a ieşit. În România dacă şi s-a schimbat ceva în bine a fost din cauza băţului lung al Bruxellesului şi teama de DNA”, a punctat Sorin Ioniţă.

Sursa:jurnal.md