Redacția “Glasul” a realizat un interviu cu Valeriu Pelivan, strănepotul lui Ion Pelivan, una dintre cele mai strălucite figuri româneşti din spațiul dintre Prut şi Nistru. Istoria l-a denumit pe Ion Pelivan părinte al mişcării naţionale din Basarabia. Marele istoric Nicolae Iorga spunea:

„Pentru noi românii, Pelivan era toată Basarabia”. Ministru de externe, politician, jurnalist, Ion Pelivan a fost o figură cheie în procesul de înfăptuire a Unirii din 1918.

La 95 de ani de la Marea Unire, strănepotul lui Ion Pelivan face o retrospectivă a istoriei țării, cu referire la ziua Marii Uniri din 1918 și patriotismul generației de astăzi.

Strănepotul lui Ion Pelivan, astăzi istoric, pedagog, director al Colegiului de Construcţii din Chişinău, acest fapt este o întîmplare sau o vocaţie?

E o mîndrie să fac parte din aceeaşi familie cu distinsa personalitate a lui Ion Pelivan, născuţi ambii în comuna Răzeni, cu străbunul comun Ioniţă Pelivan (1769-1831), care a ctitorit şi a zidit vechea biserică din sat la 1815-1817. Totodată este o responsabilitate față de cel care a fost “părinte al mişcării naţionale din Basarabia” şi cel mai cinstit dintre politicieni. În același timp, istoria  pentru mine este o vocaţie şi încerc să mi-o dezvolt. Important că toate cercetările, analizele, studiile făcute în istorie au avut un temei plin de interes.

Actul Unirii semnat acum 95 de ani, ce impact a avut asupra destinului Basarabiei de astăzi?

Cu siguranță Actul  Unirii  a fost un act logic şi firesc de unire a unuia şi aceluiaşi popor. Ne-a scutit de multe tragedii, care au avut loc peste Nistru în perioada interbelică:

• războiul civil din Rusia;
• foametea organizată din 1932 “holodomorul”;
• apogeul represiunilor staliniste din 1937-1939, care au nimicit milioane de oameni nevinovaţi.

Ca rezultat am obţinut: şcoala naţională, limba română în grafia latină, am revenit la cultura şi tradiţia strămoşească, acces la o societate democratică şi la valorile europene, chiar şi pentru un timp relativ scurt, dar necesar.

N-am fi fost cei care suntem, dacă n-avea loc Unirea.

În zilele noastre, patriotismul poate fi considerat o valoare?

Adevăratul patriotism este în sufletul şi cugetul fiecăruia din noi, în acţiunile şi faptele noastre faţă de valorile naţionale şi faţă de trecutul nostru glorios de care suntem mîndri. Patriotismul este o chestiune intimă, personală, care se educă în familie prin dragostea faţă de aproapele tău, mamă, tată, sat natal şi clopotniţa pe deal, ţară, neam etc.

Ce le-ar lipsi politicienilor ca să soluţioneze actuala criză politică?

Ei trebuie să-şi reitereze interesul. Un singur exemplu: blocul moldovenesc a lui Ion Pelivan, care deţinea 70 la sută din mandatele Sfatului Ţării îl alegea pe acesta Preşedinte al Sfatului Ţării, însă el renunţă la această demnitate, în mod conştient, în favoarea consăteanului nostru Ion Inculeţ, care era mai puţin cunoscut şi mai puţin radical în mişcarea naţională, din care cauză era agreat de minorităţile naţionale. Şi politicienii noştri au nevoie de mai multă maturitate politică, studiu asupra istoriei şi schimbare.

Ce fel de schimbare?

În pofida faptului că trăim în Republica Moldova, stat suveran şi independent cu un regim democratic – recunoscut doar declarativ, este nevoie de multă muncă, de o schimbare radicală a mentalităţii şi a sistemului, rămăşiţele căruia mai persistă, indiferent de guvernare. Toate speranţele mele sunt puse pe seama tinerei generaţii, diferită de a noastră, care nu este supusă unor ideologii, idolizări şi manipulării.

După mai bine de două decenii de independenţă, reunirea cu România, ce oportunităţi ar crea pentru Moldova?

Ideea Unirii astăzi este în mare parte compromisă cu încercările unor politicieni de a o privatiza. Eu cred că România este unica şansă a Republicii Moldova de a ajunge în marea familie a popoarelor europene avînd acces liber la cultura şi valorile unei civilizaţii autentice. Privesc optimist la această idee.

Vă mulţumesc