Vizita lui Pavel Filip la București a început cu o manevră de PR. Din păcate, pentru el, faza cu venirea la București cu avionul de linie, pe un loc obișnuit, nu la clasa business, nu i-a prea reușit. Am văzut câteva poze la postacii PD pe facebook și cam atât. Nu s-a viralizat. Dar intenția contează…

Ajuns la București s-a întâlnit mai întâi cu Dacian Cioloș. L-ați văzut la televizor. Acolo l-am văzut și eu. Nu știu dacă socoteala de acasă s-a potrivit cu cea de la târg, dar premierul României a spus tranșant: voi reforme, noi cu banii.

Ce fel de reforme? Dacian Cioloș a zis că până la sfârșitul săptămânii îi va trimite o listă. Pe surse am aflat deja despre ce este vorba. În primul rând să scăpăm odată de Drăguțan și să avem un guvernator la BNM. În al doilea rând, dar la fel de important, reforme financiar-bancare, legi anti-corupție. Bun, bun așa. Îl și văd pe Pavel Filip întors la Chișinău și punându-se febril pe treabă ca să producă tone de maculatură, de legi. Problema nu este în legi, stimat Guvern de la București, problema este în implementarea lor.

Dacă s-ar respecta 10 la sută din legile din Republica Moldova, Vlad Plahotniuc ar fi acum la închisoare lângă prietenul său Vlad Filat, iar 90 la sută dintre deputați ar fi fost anchetați. Înțeleg, România nu o să ne lase pe noi, pe românii din Republica Moldova, să murim de foame. Pentru asta, mulțumim. Vă mulțumim și ne mai vedem la următoarea criză din Moldova, când o să mai avem nevoie de un împrumut. Până atunci să ne rugăm să aibă România bani de dat!

După întâlnirea de la Guvern, Pavel Filip s-a dus glonț la Palatul Cotroceni. Aici am avut ocazia să văd pe viu ce s-a întâmplat, în calitatea mea de jurnalist. Nu a fost întâmpinat cu onoruri militare. Este și normal, mi s-a explicat – Pavel Filip este premier, nu președinte. Am intrat cu toți jurnaliștii pentru imagini protocolare. În urma noastră a venit și delegația noului Guvern de la Chișinău. L-am recunoscut pe fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Galbur, pe ministrul Sănătății, o doamnă blondă, Ruxanda Glavan. Stăteau acolo, în fața noastră, a jurnaliștilor, uitându-se pe sus, în jur, ca la muzeu, admirând Cotroceniul. Erau haioși cu capetele pe sus, șușotind ca niște gospodine care analizează ce gresie nouă și-a pus cumătra.

Pavel Filip stătea într-o parte. Îl aștepta încordat pe Klaus Iohannis. Își frângea mâinile. Se întorcea pe călcâie într-o parte, în alta. Părea prea crispat și apăsat. Nu era în apele sale. Se muta de pe un picior pe altul. Cum Klaus Iohannis se lăsa așteptat, am avut timp să-i fac o poză și am pus-o pe facebook. Au început să curgă comentariile, unele haioase, altele rătuăcioase: ”Se pare ca are dubii. Sa stea… sa plece?!”, ”Asteapta pomana”, ”Izolat de ceilalti…Singur…atit de singur!!!”, ”Il doare burta si ii rusine sa-si ceara voie?”.
Gata, a intrat Klaus Iohannis. Pavel Filip sare în întâmpinarea lui. Îi întinde mâna. ”Să facem și poze”, îi zice președintele României. Apoi delegațiile se așază. Klaus Iohannis îi transmite un mesaj de susținere, îi spune ceva despre reforme. Pavel Filip ia cuvântul. Vădit emoționat îi zice despre cum Republica Moldova va susține România, dar se corectează repede.

România ajută Republica Moldova. Apoi Pavel Filip își face mea culpa și recită un text ce pare gândit de niște consilieri nobili: ”suntem Guvernul ultimei șanse. Clasa politică este de vină pentru situația în care a ajuns Moldova”. Îl ascult și mă gândesc că din această declarație lipsesc multe tușe, detalii foarte importante, care l-ar face pe Pavel Filip să se bage sub masă de rușine. În spatele meu, cineva din partea cabinetului Iohannis îl întreabă pe un bodyguard din delegația de la Chișinău dacă au echipa de filmare după ei. Bodyguardul ridică din umeri. Mă uit în jur, nu văd pe nimeni din partea Guvernului Republicii Moldova să filmeze. L-o fi uitat la Chișinăum așa cum au uitat să cheme la depunerea jurământului membri ai Guvernului când s-au strâns la miezul nopții la Nicolae Timofti? Suntem invitați să ieșim din sală. A plecat și Pavel Filip. Se va întoarce acasă, la Chișinău cu 150 de milioane de euro. Teoretic. Practic nu are decât niște promisiuni.

Mai târziu aflu că a vizitat Spitalul de Arși. A venit să se intereseze de victimele incendiului din Piața Centrală. Chiar dacă este o nouă acțiune de PR, este una bună. În sfârșit vine un oficial la oamenii care au avut de suferit din cauza corupției oficialilor. Mai târziu voi citi pe portaluri, pe site-uri de știri, la postaci, la bloggeri articole, știri atât de diferite despre vizita lui Filip la București, de parcă nu este vorba de același eveniment…

Vitalie Cojocari