Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a fost faţă în faţă cu declaraţiile Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, vicepreşedintelui Comisiei Europene, Federica Mogherini, şi Comisarului European pentru Politica de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn: Uniunea Europeană va continua să sprijine, inclusiv financiar, Republica Moldova numai după ce vor fi implementate reforme esenţiale.

În aceste condiţii, Filip trebuia să vină cu fapte concrete în faţa demnitarilor europeni, însă discursul lui a fost însoţit de un limbaj de lemn. Guvernarea trebuie să înţeleagă că nu va mai reuşi să-i înşele pe partenerii de dezvoltare. Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

„Am privit şi eu conferinţa doamnei Federica Mogherini şi a lui Johannes Hahn care au spun în aceleaşi cuvinte că actuala guvernare nu va primi sprijin din partea UE decât în mod condiţionat şi dânşii au enumerat condiţiile. Doamna Mogherini şi domnul Hahn au mai numit o condiţie foarte importantă – aplicarea Acordului privind schimburile comerciale lărgite şi aprofundate. Ce înseamnă în practică aplicarea acestui acord de către Republica Moldova – înseamnă a invita capital străin. Acest capital de investiţii însă nu va veni în Republica Moldova atâta timp cât nu se fac reforme şi atâta timp cât FMI nu dă un certificat de sănătate financiară ţării”, a vorbit analistul politic de la Fundaţia Jamestown, Vladimir Socor, în cadrul unei intervenţii în cadrul emisiunii..

În context, analistul politic a menţionat că premierul Filip ar fi trebuit să se prezinte la Bruxelles cu dovezi clare prind depolitizarea insituţilor de stat. „Ar fi trebuit să se prezinte cu depolitizare instituţiilor de drept, cu reforma justiţiei, ar fi trebuit să arate măcar un început credibil privind anchetarea dispariţiei miliardului. În loc de aceasta, cu ce s-a prezentat guvernare domnului Filip, de fapt guvernarea domnului Plahotniuc, – procurorul general care este unul dintre principalii purtători de răspundere de politizarea procuraturii a demisionat, dar a fost înlocuit cu prim-adjunctul său domnul Hajuren, de asemenea devotat domnului Plahotniuc. Mai mult, Constituţia nu permite numirea unui procuror, iar domnul Harujen va fi interimar pe un termen nedeterminat, deoarece nu există baza legală şi constituţională pentru a numi un procuror general permanent, iar domnul Plahotniuc ştia acest lucru forte bine, atunci când a inspirat această demisie, numirea lui Poalelungi, Ilan Shor rămâne bine mersi primar de Orhei şi Plahotniuc şi-a mai adăugat două televiziuni. Nu s-a făcut nimic pentru cedarea ilegală a Aeroportului către interese ruseşti. Dictatura domnului Plahotniuc se instalează şi la nivel politic, el începe să preia filiale din raioane şi sate”, a continuat Socor.

„Deocamdată, domnul Plahotniuc pregăteşte nişte alegeri posibil potenţial trucate. Deci, ne aflăm într-o situaţie de provizorat legal şi constituţional, de fapt o situaţie de nihilism legal şi constituţional. Lege nu acţionează, Curtea Constituţională nu are legitimitate şi a demonstrat prin decizii haotice că este un instrument politic. Este o situaţie incertă şi în această situaţie domină cel mai puternic, domină prin instrumentele sale domnul Plahotniuc. Domnul Filip, la Bruxelles, ar fi trebuit să se ocupe de toate aceste probleme, să spună ce a făcut guvernarea sau ce are de gând să facă guvernarea pentru aceste probleme. În loc de aceasta, prezentarea domnului Filip pe care am privit-o a fost una într-un limbaj de lemn, un limbaj birocratic, un limbaj care s-a ferit de la a numi şi identifica problemele, dar nicidecum de a oferi soluţii”, a adăugat expertul.

Cunoscutul analist politic de la Fundaţia Jamestown a mai spus că partenerii europeni nu vor mai permite ca să fie minţiţi de guvernarea de la Chişinău, europenii s-au blindat. „Guvernarea nu va mai reuşi să-i înşele pe europeni, cum a făcut timp de câţiva ani. Există un proverb american: mai minţit odată, să-ţi fie ruşine, mai minţit a doua oară, să-mi fie mie ruşine. Acest proverb cred că se apică şi atitudinii europenilor faţă de Republica Moldova, ei şi-au dat seama cu întârziere că au fost minţiţi de către domnul Plahotniuc, de către partidul său care, de fapt, manipula guvernele. Europenii s-au blindat faţă de acest timp de înşelăciune pe care gruparea de interese a domnului Plahotniuc a practicat-o atâta timp. La nivelul Parlamentului European, Republica Moldova nu prea este observată, zărită, deoarece la nivelul politic au apărut alte probleme care pur şi simplu au luat cu asalt Uniunea Europeană. Moldova cade într-un con de umbră. Dacă guvernarea Republicii Moldova nu este proactivă sau dacă cetăţenii nu forţează guvernarea să fie proactivă, atunci nici UE nu va mai fi aşa activă cum fusese odinioară faţă de Republica Moldova. Mesajul pentru cetăţeni este să preseze guvernarea”, a punctat Socor.

În aceiaşi ordine de idei, jurnalistul Ion Tegruţă a menţionat că nu este suficient ca autorităţile să aprobe legi, dar este necesar ca să existe şi rezultate. „Nimic nou sub soare nu s-a întâmplat. Guvernul se confruntă cu ceea ce era prognozat. Europenii şi donatorii internaţionali nu mai vor să ofere bani Republicii Moldova decât doar pentru fapte concrete, iar într-un limbaj mai simplu asta ar însemna că noi am fost lăsaţi să ne fierbem în propriul nostru suc şi atunci când vom fi gata să renaştem, vom merge să discutăm cu europenii şi organismele internaţionale. Au spus foarte clar responsabilii europeni că Republica Moldova va primi bani nu doar după implementarea reformelor, dar şi după anumite rezultate ale reformelor. Nu este suficient să implementăm nişte legi sau să adoptăm nişte legi, europenii vor să vadă şi cum au început să funcţioneze aceste legi, să dea efect. O altă condiţie esenţială este relaţia cu Fondul Monetar Internaţional”, a comentat Tegruţă.

Un alt invitat al emisiunii „Ora Expertizei”, activistul civic Valeriu Paşa, a declarat că foia de parcurs a Guvernului Republicii Moldova reprezintă un plan, dar nu priorităţile care stau în faţa executivului. „Dacă să vorbim despre această foaie de parcurs, în afară de câteva acţiuni pe domeniul financiar-bancar nu putem vorbi de nişte priorităţi sau acţiuni care să prezinte ceva concret. Mai mult de jumătate din această foaie de parcurs este ceva de genul: „Stimaţi parteneri europeni, iată noi vă prezentăm un plan şi în acest plan jumătate din acţiunile noastre este să elaborăm nişte planuri. Dincolo de aceasta, retorica, dar şi declaraţiile parlamentarilor europeni, care au spus pe şleau că nu cred în capacitatea acestui guvern de a face reforme reale, nu mai califică aprobarea unei legi drept rezultat. Problema cea mai mare, cel mai important indicator şi revenim de unde a început totul este furtul miliardului. Or, acesta este indicatorul principal pe care-l cer partenerii europeni: Ce faceţi cu furtul miliardului?; Care sunt acţiunile concrete ale Guvernului, autorităţilor de investigaţie, politicului”, a specificat Valeriu Paşa.