Ziarist de investigaţie: Libertăţile presei din Moldova dispar în ritm alert

Imagine implicită
alina raduTentativa de intentare a dosarului penal unei ziariste este un atac la adresa jurnaliştilor de investigaţie, fapt ce ar trebui să îngrijoreze autorităţile care se declară pro-europene, dar şi partenerii de dezvoltare, susţine Alina Radu.
Ziarista de investigaţie şi directoarea săptămânalului „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă menţionează că încercarea de a trage la răspundere penală un jurnalist arată că drepturile presei la liberă exprimare în Moldova dispar într-un ritm alert şi acest lucru ar trebui să îngrijoreze partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, inclusiv Uniunea Europeană.

Autorităţile se folosesc de banii veniţi din Europa, dar nu se folosesc de standardele europene în privinţa libertăţilor umane, inclusiv jurnalistice.„Acest caz trebuie să îngrijoreze în primul rând autorităţile statului, să-şi dea seama că în timp ce ei se declară foarte pro-europeni şi cei mai pro-europeni, de fapt cu acest caz ne-am întors înapoi în anul 2007 cel puţin, când nu exista Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest caz înseamnă un atac la adresa jurnaliştilor de investigaţie.”

În calitate de conducător al unei publicaţii de investigaţie, Alina Radu notează că se confruntă destul de des, cu cereri în judecată din partea funcţionarilor publici deşi până în prezent niciunul dintre ei nu a avut câştig de cauză. Nu a fost niciun an fără dosare în instanţă în cei 13 ani de existenţă a publicaţiei. E mai complicat că aceste cereri sunt făcute de procurori, judecători, alţi demnitari sau funcţionari publici, şi nu de către cetăţenii care ar considera că “Ziarul de Gardă” a scris o inexactitate sau a făcut un articol care le lezează demnitatea.

“Demnitarii sunt cei care se plâng, deci ei deţin funcţii publice, acumulează averi, comit acte de corupţie, şi până la urmă tot ei se plâng împotriva jurnaliştilor în instanţă, sperând că judecătorii vor fi mână în mână cu ei, pentru că se ştie că şi sistemul de justiţie este foarte corupt.”

Alina Radu susţine că invocarea secretului datelor personale îi sufocă pe toţi. Zilnic, fiecare instituţie liberă de presă, primeşte un refuz de acces la informaţie invocându-se datele cu caracter personal. Ex-comisarul Botnari, invocă faptul că jurnalistul ar fi folosit numele soţiei sau copiilor. “Domnul Botnari şi-a înscris casele, palatele etc. pe care şi le-a construit, fiind în funcţie publică, pe numele familiei, şi atunci un jurnalist este obligat să informeze publicul”.Intentarea dosarului penal împotriva unui ziarist în baza acestui criteriu este o trăsnaie despre care n-a mai auzit din 2007 de când a fost decriminalizat statutul jurnalistului, iar orice plângere împotriva unui jurnalist sau a instituţii media se făcea doar în baza legislaţiei civile.

Cu o replică în susţinerea jurnaliştilor care îşi fac munca profesionist a venit liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu care şi-a manifestat îngrijorarea faţă de atacurile tot mai frecvente ale instituţiilor statului conduse de Plahotniuc asupra presei libere care dezvăluie şi critică ilegalităţile guvernării. „O astfel de practică cu iz de dictatură este extrem de periculoasă pentru democraţia şubredă a Republicii Moldova şi pentru societate, în general. Prin intimidarea jurnaliştilor care îşi fac onest meseria, guvernarea îşi arată propria ilegitimitate populară şi cât îi este de frică să nu piardă puterea.”

Menţionăm că fostul comisar al municipiului Chişinăului, Vladimir Botnari, s-a adresat procuraturii cu o cerere privind tragerea la răspundere penală a ziaristei Mariana Raţă de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice, nemulţumit că într-un articol au fost vizaţi membri ai familiei sale şi date din biografia sa, ce ar reprezenta, date cu caracter personal.

Între timp, Amnesty International Moldova şi mai multe ONG-uri de media şi-au exprimat îngrijorarea faţă de asemenea practici şi au cerut să nu fie hărţuiţi jurnaliştii care critică guvernarea.

Sursa:epochtimes.ro