Parlamentul de la Bucureşti a adoptat astăzi un proiect de lege care stabileşte o nouă sărbătoare naţională, 31 august, când va serbată oficial „Ziua Limbii Române”. Până acum, în România nu a existat o sărbătoare dedicată limbii române, iar ziua de 31 august a fost aleasă pornind de la faptul că pe această dată „Ziua Limbii Române” este sărbătorită în Republica Moldova.

Ideea de a institui această nouă sărbătoare a fost promovată de actualul deputatul din partea PD-L, Eugen Tomac, încă acum doi ani, când acesta deţinea funcţia de şef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi de fostul şi de actualul senator PD-L Viorel Badea.

În anul s011, senatorul Viorel Badea a iniţiat, împreună cu alți 166 de parlamentari, proiectul de lege care prevede proclamarea zilei de 31 august drept ,,Ziua limbii române” pentru a-i sprijini pe românii din afara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională. Legea prevede ca „autoritățile și celelalte instituții publice, inclusiv reprezentanțele diplomatice și instituțiile culturale ale României, precum și alte instituții românești din străinătate să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate limbii române”.

Potrivit lui Eugen Tomac, în Camera Deputaţilor, proiectul a fost susţinut de deputaţi din toate partidele parlamentare. „Astăzi, Parlamentul României, în Camera Deputaţilor a votat cu 312 voturi pentru instituirea zilei de 31 august drept ziua limbii române în România. Proiectul a fost promovat la iniţiativa unui grup de parlamentari aparţinând tuturor partidelor politice. Începând din acest an, pe 31 august, în România şi în toate comunităţile româneşti vor fi organizate festivităţi de aniversare a zilei limbii române”, a declarat presei Eugen Tomac.

Precizăm că, în Republica Moldova, sărbătoarea a început sa fie celebrată începând cu 1990, la un an după ce Sovietul Suprem de la Chişinău a decretat, la 31 august 1989, sub presiunea Marii Adunări Naţionale, limba română drept limbă oficială pe teritoriul fostei RSSM şi a adoptat alfabetul latin.

Iniţial, această sărbătoare a apărut sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian de la Chişinău a decis schimbarea denumirii iniţiale în „Limba noastră”, modificare determinată de prevederile art. 13 din Constituţia Republicii Moldova, care spune că limba oficială a statului este cea „moldovenească”. În 2004, Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenţei, care aşa şi nu s-a mai produs. După ce comuniştii au pierdut puterea, iniţial în Chişinău, odată cu venirea, în 2007, lui Dorin Chirtoacă în fruntea capitalei, ulterior şi la nivel de ţară, în 2009, sărbătoarea şi-a reintrat în drepturi, recăpătându-şi numele de odinioară.