andrei-nastase-a„Îi vom răzbuna pe tineri printr-o justiţie dreaptă şi echitabilă”, spune preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, cu referire la evenimentele din aprilie 2009.

„Şi Sărbătoarea Bunei Vestiri e umbrită azi de tragicul 7 aprilie 2009, ziua în care tânăra generaţie a vrut lumină, mai multă lumină. Îi vom răzbuna pe tinerii noştri printr-o justiţie dreaptă şi echitabilă căreia îi vor fi diferiţi torţionarii de ieri şi de azi. Împreună vom face dreptate si lumină”, a scris liderul PPDA, pe pagina sa de facebook.

Amintim că astăzi se împlinesc opt ani de la protestele din 7 aprilie 2009, când Chişinăul a fost scena unor evenimente sângeroase în care un tânăr a murit în bătăi, iar sute de persoane au fost închise în comisariate, unde au fost maltratate şi judecate de supranumiţii „judecători din iad”.

Astfel, un miting paşnic organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale de tinerii nemulţumiţi de victoria comuniştilor la alegerile parlamentare şi convinşi că scrutinul a fost fraudat a degenerat într-un adevărat coşmar. Nimeni nu bănuia însă atunci că, de fapt, adevăratul coşmar abia începe.

Ceea ce s-a dorit a fi însă o manifestaţie paşnică, a degenerat într-un adevărat coşmar. Scânteile s-au aprins în special odată cu apariţia unor indivizi dubioşi în faţa Legislativului şi Preşedinţiei, care au început să arunce cu pietre şi care instigau la distrugerea instituţiilor de stat. În urma haosului, clădirile oficiale au fost devastate, însă neregulile au culminat în seara de 7 spre 8 aprilie.

La miezul nopţii, a intervenit în forţă Brigada cu Destinaţie Specială „Fulger”, iar până dimineaţă şi a doua zi tinerii erau prinşi în stradă, arestaţi, transportaţi în comisariatele de poliţie, bătuţi şi obligaţi să declare că ar fi participat la o „tentativă de lovitură de stat”. Tot atunci a fost bătut până la moarte Valeriu Boboc, un tânăr de 23 de ani.

Deşi oficial autorităţile au anunţat că în urma violenţelor a decedat doar o persoană, presa a scris şi despre alţi doi tineri care şi-ar fi pierdut viaţa în urma protestelor – Ion Ţâbuleac şi Eugen Ţap. Părinţii au acuzat atunci poliţia de moartea fiilor lor.

După protestul din PMAN, în zilele care urmat violenţele s-au mutat în comisariatele de poliţie, unde erau aduşi tineri, maltrataţi şi judecaţi direct acolo. Opt judecători, supranumiţi „din iad”, au „muncit” din greu în acele zile, judecând tineri pe bandă rulantă, contrar legii, direct în comisariate. Cert e că niciun magistrat nu a fost condamnat sau pedepsit în vreun fel. O parte au fost scoşi curaţi ca lacrima, iar câţiva chiar au avansat în funcţii, de rând cu torţionarii.

Până acum, instituţiile de drept nu au făcut lumină în cazul protestelor din 7 aprilie 2009, iar cei care au stat în spatele violenţelor au rămas nepedepsiţi. Mai mult, o parte dintre judecătorii care au examinat cauzele tinerilor direct în comisariate au fost promovaţi în funcţii. Au fost avansaţi şi unii procurori, care au sem­nat demer­suri pri­vind jude­ca­rea şi reţi­ne­rea tine­ri­lor pro­tes­ta­tari. Totodată, ministrul de Interne de atunci Gheorghe Papuc şi fostul comisar al capitalei Vladimir Botnari au fost achitaţi. Ultimul a devenit ulterior şef de direcţie la întreprinderea Moldtelecom.

La opt ani de la evenimentele tragice de atunci, Procuratura Generală anunţă că, „în rezultatul instrumentării cauzelor penale în privinţa persoanelor care au participat activ la dezordinile în masă din aprilie 2009, însoţite de devastarea sediilor edificiilor puterii centrale ale Republicii Moldova – Preşedinţia şi Parlamentul (art.285 CP), la comiterea actelor de huliganism (art.287 CP), la sustrageri deschise a bunurilor din aceste edificii – jafuri (art.187 CP)”, în total au fost pornit 102 cauze penale din această categorie; dintre care doar de 31 de cauze penale în privinţa a 43 de persoane au fost expediate în judecată.

Urmărirea penală a fost suspendată în trei cauze penale în privinţa aşase persoane care se eschivează de la organul de urmărire penală. De asemenea, urmărirea penală a fost încetată în 68 de cauze penale în privinţa a 178 persoane, inclusiv pe motiv de împăcarea învinuiţilor cu reprezentanţii statului.

Pentru infracţiuni de tortură săvârşite de reprezentanţii autorităţilor publice au fost deschise 42 de cauze penale, iar pentru exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu – 19 cauze penale. Sentinţe de condamnare instanţele de fond au emis doar în privinţa a 16 poliţişti.

Pe rolul instanţelor de fond se află o cauză penală în privinţa a două persoane, în instanţele de apel, patru cauze în privinţa a zece persoane, iar pe rolul instanţei de recurs – şase cauze penale în privinţa a opt persoane.

Sursa:jurnal.md

(6 accesari)