Banii europeni au salvat de la dispariție Conacul Goleștilor și au transformat locul într-unul din cele mai frumoase domenii pe care le putem vizita. Familia de boieri Golescu a muncit enorm pentru evoluția României, iar acest loc din județul Argeș este legat de multe etape din istoria noastră, de la inițierea Revoluției de la 1848, până la găzduirea la venirea în țară a celui care urma să devină Regele Carol I. 

Cristina Cileacu: Am făcut înainte de interviu o postare pe Facebook în care am spus că aici am găsit toată liniștea din județul Argeș. Suntem la Conacul Goleștilor, care a fost reabilitat, restaurat cu ajutorul fondurilor europene. Cum s-a făcut tot proiectul și cât de complicat a fost?

Iustin Dejeanu, director Muzeul Golești: Ce să vă spun, liniște nu este chiar așa tot timpul, dar cu siguranță aici, la Conacul Goleștilor și la Muzeul Golești, sunt niște biocurenți care ne fac pe toți mai buni și ne fac să gândim pozitiv.

A fost un proiect european care pentru noi a însemnat în primul rând salvarea monumentului. Nici nu mă mai gândesc la aspectele secundare, ci doar la faptul că acest Conac al Goleștilor, construit la 1640, este posibil să nu mai fi rămas în picioare, dacă nu ar fi existat acest proiect european pe care am avut norocul să-l accesăm.

Și nu doar conacul a fost în centrul acestui proiect, a fost un proiect amplu, de restaurare a ansamblului feudal al Goleștilor pe întreg și au fost restaurate o serie de elemente, cum ar fi Foișorul în care Tudor Vladimirescu și-a petrecut ultimele trei zile de libertate, s-a refăcut practic acoperișul; acest parc în care ne aflăm acum a fost reabilitat în cadrul aceluiași proiect. Ce a însemnat reabilitarea lui: practic această pavare cu lespezi de piatră, înainte era pietriș, și plantarea a 3.000 și ceva de soiuri de flori și de alte plante, după înscrisurile vremii, plante care existau pe timpul Goleștilor.

Reabilitarea conacului, v-am spus, a fost elementul central al proiectului; reabilitarea secției de etnografie, care era un arhondaric al Goleștilor, adică o casă de oaspeți; reabilitarea unui spațiu pe care noi îl numim belvedere, în partea de vest a arhondaricului Goleștilor…

Cristina Cileacu: Pentru că are panoramă, nu?

Iustin Dejeanu: Exact, are o panoramă frumoasă. Este vorba și de restaurarea zidurilor de împrejmuire și a turnurilor de apărare din vremea Goleștilor, a fost vorba de construcția a cca 311 metri de zid care imită practic zidurile din timpul Goleștilor și înconjoară acum parcul Goleștilor, unde avem multe sărbători populare și e plin de vizitatori în fiecare sâmbătă și duminică.

A mai însemnat construirea unei alei carosabile și a unei porți prin care pot intra în ansamblul feudal al Goleștilor și mașini mai mari, ca de exemplu, Doamne ferește, de pompieri și alte utilaje.

Cristina Cileacu: Utilitare, da, nu alte mașini.

Iustin Dejeanu: Și construirea unei parcări, la Poarta 2, cum o numim noi, pe unde intră personalul muzeului, o parcare de cca 1.000 de metri pătrați, din piatră de bazalt. Cam astea au fost în mare elementele.

Cristina Cileacu: Care au costat cam cât, în mare?

Iustin Dejeanu: N-aș putea să vă spun exact suma care s-a tras, cei de la Consiliul Județean au fost cei care au fost titularii proiectului și ei dețin exact sumele. Pot să vă spun că din proiectare era vorba de cca 2.800.000 de euro, nu știu exact cât s-a tras din această sumă care era la proiectare. În cadrul conacului s-au făcut multe lucrări care practic l-au ținut în picioare, în primul rând a fost restaurat subsolul, au fost rezidiți toți pereții conacului, au fost înlocuite grinzile care sunt între parter și etaj și etajul a fost refăcut în totalitate. Cam astea au fost lucrările de bază care s-au efectuat la conac.

digi24.ro