Lumea se confruntă cu fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai diverse, mai intense și mai dure. Pe lângă valurile de căldură, incendiile de vegetație sau inundațiile care au distrus orașe întregi în această vară, foametea este un alt mare fenomen generat de schimbările climatice. Criza alimentară din Madagascar este printre ultimii indicatori care ar trebui să ne facă să conștientizăm că lumea se află într-un punct de cotitură în raport cu urgența climatică, potrivit unei analize TIME.

Partea de sud a națiunii insulare Madagascar, în largul coastei de est a Africii, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii, agenția PAM (Programul Alimentar Mondial al ONU) avertizând recent că peste 1,1 milioane de oameni sunt vizați de insecuritate alimentară și aproximativ 400.000 de oameni trec deja prin foamete.

Astfel, criza alimentară îi determină pe locuitorii din sudul Madagascarului să mănânce cactus crud, frunze sălbatice și chiar lăcuste, acestea reprezentând o sursă de hrană de ultimă instanță. Programul Alimentar Mondial al ONU, care se ocupă în general cu acordarea de ajutoare internaționale în materie de alimente și contribuie la distribuirea alimentelor în regiune, a transmis că ce se întâmplă acum în Madagascar sunt scene de o suferință inimaginabilă.

Multe familii apelează la negoț, vânzându-și tot ceea ce au prin casă, de la oale de gătit și linguri și până la pături, pentru câteva roșii, puii și câteva pungi de orez disponibile încă pe piață. „Următorul sezon de plantare este la mai puțin de două luni distanță și prognoza pentru producția de alimente este sumbră”, a transmis purtătorul de cuvânt al World Food Programme, Shelley Thakral, care se află în prezent într-o misiune în orașul Tolanaro, capitala regiunii Anosy, una din zonele cea mai afectate de criză. Acesta a mai adăugat că „mare parte din suprafețele agricole sunt acoperite de nisip, nu există apă și sunt puține șanse de ploaie”. 

Criza alimentară din Madagascar este doar începutul 

PAM avertizează că numărul localnicilor care se confruntă cu faza a cincea de insecuritate alimentară catastrofală s-ar putea dubla până în luna octombrie a acestui an. „Acest lucru nu se datorează războiului sau conflictului, ci se datorează schimbărilor climatice”, a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley.

Crizele provocate de schimbările climatice generează alte crize. Deși Madagascar este relativ pașnic, în trecut s-a confruntat cu conflictele și diviziunile etnice. De asemenea, copiii sunt privați de accesul la educație din cauza lipsei de resurse alimentare. 

Lumea se află în fața unei „pandemii a foamei”

Pe fondul multiplelor conflicte în multe țări, al dezastrelor naturale generate de schimbările climatice și al pandemiei de COVID-19, multe părți ale lumii în curs de dezvoltare se confruntă în această perioadă cu cu crize alimentare. Recent, PAM a făcut un apel public pentru a strânge 6 miliarde de dolari necesari pentru a ajuta 41 de milioane de oameni despre care ofițerii ONU susțin că sunt la limita foametei în 43 de țări, relatează The Washington Post. 

De altfel, organizația caritabilă Oxfam a avertizat cu privire la o „pandemie a foamei”, care vine și completează pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2.

Multe dintre cele mai afectate țări se află în Africa subsahariană. Având în vedere conflictul în desfășurare din regiunea Tigray din Etiopia, aproximativ 900.000 de oameni se confruntă cu insecuritate alimentară, iar peste 100.000 de copii riscă să moară în condiții de malnutriție severă.

Divergențele sociale au contribuit la o criză alimentară acută și în Sudanul de Sud. La rândul lor, alte zone care se confruntă cu conflicte, cum ar fi părți din Nigeria și Mozambic, înregistrează, de asemenea, un grad ridicat de insecuritate alimentară. 

Totodată, prețurile la alimente cresc în întreaga lume, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, în mare parte din cauza unei combinații între presiunea comercială, pandemia de covid-19 și problemele climatice.

„Ceea ce vedem acum în sudul Madagascarului este doar vârful aisbergului”, a declarat Lola Castro, directorul regional al PAM în sudul Africii. Aceasta a mai spus că și în alte țări, probabil, se vor intensifica în următoarele luni consecințele unei combinații între problemele de mediu, conflictele sociale și pandemia de covid-19.

digi24.ro