Madagascar este pe punctul de a experimenta prima foamete din lume determinată de schimbările climatice, potrivit ONU, care susține că zeci de mii de oameni suferă deja de foame și sunt vizați de insecuritate alimentară, după patru ani fără ploaie, scrie BBC News.

Seceta, cea mai gravă din ultimele patru decenii, a devastat comunitățile agricole izolate din sudul țării

Criza alimentară e atât de mare, încât în satul îndepărtat Fandiova din regiunea sudică Amboasary, unele familii au arătat recent unei echipe PAM cum se hrănesc cu lăcuste din lipsă de alt fel de mâncare. 

„Curăț insectele cât pot de bine, însă mă descurc foarte greu, pentru că aproape nu există apă”, a spus Tamaria, o mamă a patru copii.

„De opt luni de zile, copiii mei și cu mine mâncăm acest fel de mâncare în fiecare zi, pentru că nu avem altceva de mâncat și nici nu a plouat, ca să ne permită să recoltăm ceea ce am semănat”, a mai adăugat aceasta. 

La rândul său, Bole, o mamă a trei copii, le-a declarat oficialilor ONU că „astăzi nu avem absolut nimic de mâncat în afară de frunze de cactus”. 

Aceasta a mai spus că soțul ei a murit recent de foame, precum s-a întâmplat și cu un vecin de-al său. „Ce pot să spun? Viața noastră constă în a căuta mereu frunze de cactus pentru a supraviețui”, a mai spus localnica Bole.

.„Acestea sunt condiții asemănătoare foametei și sunt determinate de climă, nu de conflicte”, a declarat Shelley Thakral, ofițer de comunicare în cadrul Programului Alimentar Mondial al ONU (PAM).

Lăcustele și frunzele de cactus, principala masă a oamenilor afectați de foamete

ONU estimează că peste 30.000 de persoane se confruntă în prezent cu cel mai înalt nivel de insecuritate alimentară recunoscut la nivel internațional, adică nivelul cinci, și există îngrijorări cu privire la faptul că numărul acestor persoane ar putea crește înainte ca Madagascarul să intre în sezonul tradițional premergător recoltării. 

„Acest lucru este fără precedent. Acești oameni nu au făcut nimic pentru a contribui la schimbările climatice. Nu ard combustibili fosili, însă sunt nevoiți să suporte efectele schimbărilor de mediu produse de alții”, a declarat Shelley Thakral.

Îmbunătățirea gestionării resurselor de apă

Deși Madagascar suferă de secete frecvente și este adesea afectată de schimbarea tiparelor meteorologice cauzate de fenomenul El Niño, experții consideră că actuala criză alimentară și umanitară este direct asociată schimbărilor climatice.

În ultimul raport IPCC s-a putut observa că Madagascar a înregistrat o creștere a aridității. Acest fenomen se așteaptă să se intensifice dacă schimbările climatice vor continua.

„În multe privințe, acest lucru poate fi văzut ca un argument foarte puternic pentru ca oamenii să își schimbe comportamentul în raport cu mediul înconjurător”, a declarat doctorul Rondro Barimalala, un om de știință din Madagascar care lucrează în cadrul Universității Cape Town din Africa de Sud.

Vizualizând datele legate de atmosferă, care au fost publicate în cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbările climatice, catalogat drept „Cod roșu pentru umanitate”, Chris Funk, directorul Centrului de analiză a Pericolelor Climatice în cadrul Universității Santa Barbara din California, a confirmat legătura dintre criză și „încălzirea în atmosferă”, spunând în același timp că autoritățile din Madagascar trebuie să lucreze mai mult pentru a îmbunătăți gestionarea apei. 

„Credem că există multe lucruri care pot fi făcute pe termen scurt. Putem prognoza adesea atunci când ploile vor fi peste nivelurile normale, iar fermierii pot utiliza aceste informații pentru a-și crește producția de culturi. Nu suntem neputincioși în fața schimbărilor climatice”, a adăugat Chris Funk. 

Copiii cerșesc mâncare

Impactul secetei actuale se resimte în prezent și în orașele mai mari din sudul Madagascarului, unde mulți copii sunt obligați să cerșească pe stradă pentru a obține mâncare. 

„Prețurile la diverse alimente au crescut de trei sau patru ori. Oamenii își vând terenurile pentru a obține banii necesari pentru cumpărarea alimentelor”, a declarat Tisna Endor, care lucrează pentru Seed, o organizație caritabilă cu sediul în orașul Tolanaro situat în estul Madagascarului.

Colega Tisnei, Lomba Hasoavana, a declarat că ea și alte câteva persoane au dormit pentru câteva nopți pe câmp, încercând să protejeze culturile de manioc, un arbust lemnos originar din America de Sud, de oamenii disperați pentru a obține hrană. Totuși, acest lucru a devenit prea periculos și au renunțat la pază, a precizat Hasoavana.

„Ai putea să-ți riști viața. Mi se pare foarte greu ceea ce trăiesc, pentru că în fiecare zi trebuie să mă gândesc la ceea ce voi mânca eu și familia mea”, a mai spus Lomba Hasoavana, adăugând că „totul este atât de imprevizibil în ceea ce privește vremea. Toți ne întrebăm în legătură cu ceea ce se va întâmpla mâine”.

Pe termen scurt, PAM susține că are nevoie de 78,6 milioane de dolari pentru a furniza alimente care să salveze viețile oamenilor în următorul sezon agricol din Madagascar. 

Pe termen lung, însă, Programul Alimentar Mondial coordonat de ONU atrage atenția că vor fi necesare resurse financiare mult mai mari pentru a ajuta țările cele mai afectate de schimbările climatice să se poată adapta în moduri care să prevină viitoarele crize alimentare. 

Sudul Madagascarului, de exemplu, va avea probabil nevoie de sisteme de irigații mai puternice, împreună cu culturi agricole și rase de bovine mai rezistente la secetă. 

Madagascar, una dintre cele mai sărace națiuni din lume, este puțin probabil să își poată permite astfel de inovații pe cont propriu.

digi24.ro