La nici două săptămâni după ce au preluat puterea în Afganistan, talibanii au anunțat că vor interzice complet muzica. Și nu e vorba doar de muzica occidentală, ci toată muzica, în general. Este o politică pe care au aplicat-o și înainte de 2001, când au fost la putere. De altfel, Afganistanul este singura țară din lume care a interzis complet muzica, sub precedenta administrație talibană. Dar această artă a reînviat în 2010, prin Institutul Național de Muzică de la Kabul. Digi24 a discutat cu unul dintre foștii profesori de acolo, William Harvey, artist american, despre soarta care îi așteaptă pe cântăreții, interpreții și instrumentiștii afgani.

„Am primit zeci de mesaje în fiecare zi de la afgani care mă imploră să-i ajut să plece”

Alin Borcea, jurnalist Digi24: Când ați văzut că talibanii au pus din nou mâna pe putere, acum mai puțin de două săptămâni, ați crezut că vor interzice muzica din nou, ca atunci când au mai fost la putere?

Prof. William Harvey: Da, absolut. Toate aceste discuții despre „noii talibani” sunt doar gânduri optimiste. Sunt periculoase și poate că sunt amplificate de americanii care se opun din instinct războiului și intervenționismului american. Caută să dea vina pe cineva. Dar, de fapt, talibanii chiar sunt groaznici. Dacă e ceva nou la ei este că știu să folosească TikTok. Au aceleași credințe. Susțin că muzica nu este conformă cu Islamul, care ar trebui să fie o noutate pentru sute de milioane de musulmani. Este incredibil de arogant din partea lor să creadă că ei înțeleg Islamul mai bine decât sute de milioane de musulmani din ultimii 1.400 de ani.

Se crede greșit, uneori, în Occident că ei interzic doar muzica occidentală. Nu este adevărat. Interzic toate felurile de muzică, inclusiv muzica afgană. Prietenii mei sunt foarte îngrijorați. De când a căzut Kabulul, pe 15 august, am primit zeci de mesaje, în fiecare zi, din partea unor afgani care mă imploră să-i ajut să plece în altă parte. Nu le pasă unde, dar să fie în afara Afganistanului. Se tem, în mod justificat, pentru viața lor. Au dreptate să nu vrea să trăiască sub talibani. Mai ales pentru o femeie, o viață fără muzică, fără posibilitatea de a ieși din casă, de a merge la școală, pare mai rău decât o închisoare.

Nici Coreea de Nord n-a îndrăznit să interzică muzica instrumentală

– De când Institutul Național pentru Muzică a fost fondat în 2010, cred că sute de tineri afgani, băieți și fete, au învățat muzică acolo. Ce se va întâmpla cu ei sub talibani? Purtătorul de cuvânt al talibanilor ne-a spus că nu vor interzice forțat muzica la început, ci că vor încerca să-i facă pe oameni să înțeleagă singuri că muzica este împotriva Islamului.

– Sunt curios să văd ce se va întâmpla cu muzicianul care o să spună că nu este de acord și că va cânta în continuare. Aș vrea să văd ce va păți această persoană. Eu nu cred că aș risca. Dacă aș fi în situația colegilor afgani, și eu aș încerca să plec. În prezent, încerc să-i ajut și sper că toate țările lumii îi vor ajuta. Dacă ne gândim la toată omenirea ca o familie, trebuie să spunem clar că sunt drepturi universale care sunt importante. Unele dintre ele sunt mai profunde decât la ce ne gândim noi în mod obișnuit. Ne gândim că dreptul la liberă exprimare este doar dreptul de a spune în cuvinte ce vrem să spunem sau să scriem ce vrem să scriem, dar este legat și de exprimare culturală. Și merge dincolo de cuvinte. Multe guverne de-a lungul istoriei au controlat unele melodii care au cuvinte ce par să fie critice. Dar interzicerea inclusiv a muzicii instrumentale depășește gândurile multor guverne. Nu știu cum talibanii vor reuși să mențină un asemenea nivel de represiune, mai mare decât al altor regimuri totalitare, inclusiv Coreea de Nord. Cum vor menține așa ceva? Cu ce bani, cu ce energie? Eventual, vor trebui să se tempereze sau se vor prăbuși.

Ce soartă îi așteaptă pe cântăreții, interpreții și instrumentiștii afgani?

– Am văzut că ați distribuit fotografii cu viori și chitare care au fost distruse și incendiate de talibani. Ați spus că aceste poze au fost trimise de foști elevi și colaboratori din Afganistan. Cum se simt ei acum? Câți dintre foștii muzicieni afgani sunt acum în ascunzători? Ce temeri au ei în legătură cu viitorul? Cred că asemenea acțiuni, ca arderea de instrumente, vor continua în același mod sau că va fi mai rău?

– Sunt mai mult decât terifiați. Am un grup de WhatsApp cu peste 120 de muzicieni afgani și văzând ce spun unii dintre ei mă îngrijorez pentru sănătatea lor mentală. Este foarte dificil să știi ce să spui cuiva. Când o persoană are probleme de sănătate mintală, încerci să-i spui că viața are mai multe posibilități decât moartea. Dar ce faci când nu e așa? Pentru mine, genul de viață pe care îl vor crea talibanii este o tortură.

– Ați spus că ați fost primul străin care a predat la Institutul Național de Muzică. Ați spus că Afganistanul are o vastă și veche tradiție muzicală. Cum ați fost primit, ca străin care predă muzică copiiilor afgani, trimis de guvern? Vi s-a opus cineva? Ați fost acceptat?

– Am fost acceptat cu mare căldură. Șeful meu mi-a spus că pot să mă consider un afgan onorific. Sunt foarte atașat de oamenii de acolo și de cultură. Elevii mă invitau la ei acasă, am cântat muzică afgană la TV de mai multe ori, mă recunoșteau oamenii pe stradă, pentru că am fost în juriu la „Afghan Star”, un concurs de muzică televizat la nivel național care sigur nu va mai avea loc cât timp talibanii sunt la putere. Voi prețui aceste momente tot restul vieții și pentru tot restul vieții voi încerca să ajut afgani, indiferent unde se vor afla.

digi24.ro