Guvernarea ghemuită-n lașitate (7), de Vasile NĂSTASE

Moto: ”Dacă libertatea cuvântului chiar înseamnă ceva, ea este dreptul de a le spune oamenilor ceea ce nu vor să audă”. George Orwell

Monstruoasa coaliție a picat și testul libertății de exprimare, al accesului la informație, al onoarei și bunului simț. Priviți-o, ghemuită în propria lașitate, ascunsă de presă, cu coada între vine, sătulă și fricoasă, marcată de o stupidă autosuficiență și nepăsare, clocind în permanență scenarii diabolice de devalizare a acestui stat! După ce au luat cunoștință de întrebările la care erau chemați să răspundă, demnitarii au luat apă în gură, au dat bir cu fugiții, fug de noi mai abitir ca dracul de tămîie. Să rînduim “povestea de succes”!

Acum mai bine de două luni, adică în data de 6 august curent, am trimis, cu dovada depunerii la destinatar, pe adresa Președintelui Timofti, Premierului Leancă, ministrului Justiției, Oleg Efrim, șefului SIS, Mihai Balan, procurorului general, Corneliu Gurin și ministrului de Interne, Dorin Recean, iar mai tîrziu și lui Alexandru Tănase, președintele CC, Mihail Poalelungi, președintele CSJ demersuri oficiale prin care solicitam audiențe în scopul realizării unor interviuri înregistrate vizînd problematica combaterii corupţiei, a cazurilor de maxim interes şi rezonanţă publică cum ar fi: Pădurea Domnească, atacurile raider, reforma sistemului judecătoresc, cazurile de devalizare a bugetului de stat prin intermediul instanţelor judecătoreşti (cazul Norma, Registru, Casa Media, Banca de Economii etc.), concesionarea dubioasă a Aeroportului Internațional Chișinău, ajuns pe mîna unui kaghebist și multe alte chestiuni surprinzătoare, despre care veți afla în urma publicării integrale a întrebărilor rămase fără răspuns!

Am avut doar promisiuni “ferme” de la toate aceste instituții, mai puțin de la guvern, prin intermediul serviciilor de presă, care ne adormeau vigilența, ca să zic așa, ori de cîte ori îndrăzneam să dăm telefon și să ne interesăm de soarta demersurilor redacționale. Am înțeles și am fost indulgenți, pînă la un anume punct, pentru depășirea de către aceștia a termenului legal și rezonabil doar prin faptul că demnitarii s-ar fi documentat, chipurile, temeinic, pentru a ne oferi nouă și cetățenilor niște răspunsuri exhaustive, pe măsura demnităților sale reprezentative! Unica instituție vizată care s-a ținut de cuvînt a fost Serviciul de Informații și Securitate, condus de Mihai Balan, care pînă la urmă a venit cu niște răspunsuri despre a căror calitate cititorii noștri se pot edifica fără imixtiunea noastră. Avem, totuși, și unele semnale pozitive de la MAI, care, sperăm, să se materializeze cît mai curînd. Mai ales că e vorba de un minister în care, treptat – treptat, se produc niște schimbări. În bine.

Vizavi de ceilalți, nu a fost decît o tragere mișelească de timp, o minciună învelită în dulceața promisiunilor deșarte oferite de către purtătorii de cuvinte, nu de cuvînt, ai acestor instituții, puși în situația de a minți ca niște birjari de către șefii lor iresponsabili. Pentru că nimeni dintre demnitarii vizați nu ne-a invitat să realizăm interviurile solicitate conform demersurilor depuse, am decis să le facilităm misiunea și să le expediem întrebările, din cadrul interviurilor, în scris. Nicio schimbare însă. Aceleași promisiuni mincinoase, săptămînă de săptămînă, lună de lună, aceleași cuvinte de “încurajare” și, totodată, de serviciu.

Cînd acest material se pregătea pentru publicare, am primit de la Biroul de comunicare și relații cu presa al Guvernului un răspuns oficial la Petiția redacției noastre, prin care, după cum știți, solicitam prim-ministrului Iurie Leancă să răspundă la întrebările expediate pe adresa domniei sale acum peste două luni de zile. Citiți, mai jos, răspunsul în cauză:

De la: Biroul comunicare și relații
Data: 30 octombrie 2013, 17:20
Subiect: Răspuns la solicitare
Buna ziua, domnule Vasile Năstase!
Am primit scrisoarea dumneavoastră, vă mulțumim pentru faptul că manifestați interes față de activitatea Guvernului, în special a Prim-ministrului.
Iurie Leancă va răspunde în scris la întrebările dumneavoastră.

Nu ezitați să ne scrieți, suntem deschiși pentru o comunicare eficientă.

Cu apreciere,

Biroul Comunicare și relații cu presa,
Guvernul Republicii Moldova

Chișinău, Piața Marii Adunări Naționale nr. 1

Salutăm decizia premierului și credem că trebuie – și va fi urmată – și de ceilalți membri ai Cabinetului, cărora li s-au solicitat răspunsuri competente din sfera lor de activitate, dar și celorlalți demnitari care au obligația constituțională de a trata presa ca pe o instituție fundamentală a democrației și a statului de drept, indiferent de gradul de critică pe care-l promovează aceasta în adresa guvernării. Or, conform filosofiei Uniunii Europene, presa este cîinele de pază al societății, și nu o privigetoare ținută în colivia de aur a oligarhiei.

Astăzi venim cu dovezi scrise și documentate despre modul în care a înțeles un fost judecător CEDO, Mihail Poalelungi, să trateze presa, adică s-o neglijeze în cel mai ticăloșit mod posibil. Domnule Poalelungi, de ce vă ascundeți, ieșiți la lumină, dați ochii cu lumea, ce aveți să ascundeți opiniei publice?! Pînă la urmă, sunt doar niște întrebări, de ce vă temeți să răspundeți?

Cronologic vorbind, pe 1 octombrie curent, am înregistrat la CSJ următorul Demers redacțional:

Președintelui Curții Supreme de Justiţie, Dlui Mihai Poalelungi

str. Petru Rareș nr. 18

or.Chişinău MD 2012

Republica Moldova

Domnule Președinte,

Vă solicit pe această cale să acordaţi publicaţiei GLASUL, pe care o reprezint, un interviu înregistrat, care va viza problematica complexă de combatere a corupţiei, decriminalizarea sistemului judecătoresc, reforma sistemului judecătoresc, marile furturi şi atacuri de tip raider comise prin intermediul instanţelor de judecată, teme de interes major pentru cetățeni și contribuabili.

Prezenta solicitare este formulată în temeiul prevederilor Legii presei şi dreptului jurnalistului de a fi primit în audienţă de persoanele oficiale (art.20, alin.1, lit.b din legea menţionată)

Cu respect,

Vasile Nastase, redactor şef „Glasul”

Apoi, pe 11 octombrie, am repetat Demersul oficial, însoțit de lista de întrebări pentru Mihail Poalelungi. Niciun rezultat, așa cum nu era de așteptat de la un fost judecător CEDO, care a renunțat la confortul civilizației europene, la libertatea și prestigiul oferit de occident, la un salariu de 20 de mii de euro lunar, la PATRU ani de mandat de judecător și a acceptat să schimbe toate acestea pe … ce??? Pe venituri zilnice dubioase mai mari decît oferea Curtea de la Strasbourg, așa cum sugerează presa? Un om plin de informații mi-a relatat că mai mulți funcționari din R. Moldova, printre care și foști colaboratori de la SIS și din alte structuri serioase, au refuzat ofertele guvernanților de aici de a ocupa funcții extrem de importante, preferînd să rămînă în străinătate, de exemplu în Statele Unite ale Americii, unde primesc salarii MULT mai mici decît avea Poalelungi la CEDO!!!

După aceasta, pe 22 octombrie curent, am expediat și înregistrat la CSJ o Petiție prin care ceream instituției să nu se eschiveze de la o obligație constituțională, aceea de a răspunde, conform legii, la petiții, demersuri, solicitări, etc!

Către Curtea Supremă de Justiție

Dlui Mihail Poalelungi

str. Petru Rareș nr 18

mun. Chişinău, Chişinău

Republica Moldova

PETIŢIE

Publicaţia Glasul îşi exprimă nemulțumirea și indignarea faţă de lipsa de reacție a dlui Mihail Poalelungi de a nu accepta audienţa şi de a nu participa la interviul publicaţiei Glasul, solicitat prin scrisoarea nr.1513 din 01.10.2013, încălcînd dreptul jurnalistului de a fi primit în audienţă de persoanele oficiale. Deoarece art.20, alin.1, lit.b din Legea presei nu reglementează un termen al primirii jurnalistului în audienţă, considerăm că a trecut un termen suficient pentru a considera epuizată posibilitatea de a primi răspuns la întrebările jurnalistului pe calea audienţei.

Constat că mi-aţi încălcat dreptul de a fi primit în audienţa şi de a primi răspuns la întrebările adresate. Astfel, în scopul reparării dreptului lezat, îmi rezerv dreptul de a mă adresa în instanţa de judecată dacă nu mă veţi primi în audienţă sau nu îmi veţi furniza, în scris, răspuns la lista de întrebări ce sunt anexate în decurs de 15 zile calendaristice.

Prezenta petiţie este formulată în temeiul prevederilor Legii cu privire la petiţionare.

Cu respect,

Vasile Năstase, Redactor şef „Glasul”

S-ar putea ca fostul judecător de la CEDO, care vrea să introducă pedeapsa cu închisoarea pentru jurnaliști, să ne răspundă într-o zi. Pînă atunci, însă, e bine ca lumea să fie informată și la curent cu întrebările și problemele majore care ne preocupă…

Interviu cu Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție

Domnule Președinte, de ce ați decis să schimbați mantia de judecător CEDO, pe o funcție prost plătită, oficial, în Republica Moldova?
Conform presei, diferența de salariu – dintre 18 mii de euro lunar la Strasbourg și 700 de euro la Chișinău – este acoperită din venituri neoficiale. Am citit pe un portal de știri că însuși Plahotniuc ar suplini această diferenţă. Cum comentați?
Societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au avut așteptări mari de la un fost judecător CEDO privind reformarea sistemului judecătoresc. Ce ați întreprins concret în acest sens?
Instituția admisibilității recursului a devenit o frînă în cadrul efectuării unei justiții plenare, astfel încît justițiabilul a fost văduvit practic de o treaptă a procesului. De ce ați decis acest lucru?
Amendarea articolului 25 al Legii cu privire la CSM este o inițiativă a dvs. și a fostului președinte CSM? Este adevărat că această redacție a Legii, potrivit căreia nimeni nu poate contesta pe fond hotărîrile, chiar şi ilegale, ale CSM-ului, este destinată judecătorilor indezirabili sistemului oligarhic și nu criminalior raideri?
Ca membru al CSM, Vă rog să ne spuneţi de ce pînă în prezent nu au fost întreprinse nici un fel de măsuri faţă de judecătorii ce au participat la atacurile raider (Orîndaş, Dulghieru, Bivol, Marchitan, Dubcoveţchi, Plugari, Rotari, Namaşco, Druţă, Sternioală, Simciuc, Plămădeală. etc.)? Câte proceduri disciplinare ați inițiat împotriva acestora?
Cum explicați gestul ministrului justiției, Oleg Efrim de a nu iniția procedură disciplinară lui Victor Orândaș, după ce toate documentele și corespondența cu secretarul Consiliului Suprem de Securitate, semnată de Efrim il dădea drept infractor în cazul Băncii de Economii? De ce Dvs. nu ați inițiat o procedură disciplinară lui Orîndaș cel puţin pe baza aceloraşi documente?
Ce părere aveți despre principiul „Nimeni nu este judecător în propria-i cauză sau Nemo esse judex in sua causa potest”? De ce ați decis să-l încălcați în cazul avocatului Andrei Năstase, care v-a criticat în mod public, iar dvs. ați decis să vă răzbunați personal, votînd în cadrul CSM pentru a fi sancționat disciplinar la Comisia de disciplină a Uniunii Avocaților? E o practică CEDO, cumva?
La același subiect, este adevărat că ați avut o întâlnire cu Eugen Tetelea, șeful Comisiei de etică a avocaților în care ați stabilit modul de gestionare a cazului avocatului Năstase?
Ce părere aveți despre modul în care se desfășoară procesul împotriva braconierilor din Pădurea Domnească? Credeți că e normal ca Pleșca să dețină funcția de președinte al CAC după ce a participat la un braconaj soldat cu moartea unui om, după care a tăinuit acest lucru? Considerați că ceilalți braconieri, afară de Crețu și alții mici, nu ar trebui să compară în fața Legii? De ce se tărăgănează procesul lui Păcăleu la Fălești? De ce CSJ a declinat cererea de judecare a cazului la Chișinău?
Credeţi că Zubco a plecat sancționat din sistemul de drept? Este echivalentă pedeapsa cu faptele penale comise?
Domnule Poalelungi, sunteți de acord să ne spuneți la poligraf unde ați fost în data de 7 aprilie 2012? E adevărat că au existat două întîlniri, una la Damir, finul lui Plahotniuc, și alta la Condrița? E adevărat că în cadrul primei întîlniri s-a pus la cale strămutarea acțiunilor furate de Plahotniuc în Rusia?
Ce rol ați avut în elaborarea acestei scheme?
Ce ați discutat toată ziua la reședința președintelui de la Condrița? Ce rol a avut Victor Berlinski, amicul dvs. și al lui Timofti, la această întîlnire? Despre ce chestiuni de interes public s-a discutat?
Care a fost rostul prezenței lui Filat la acea întîlnire despre care ați uitat vreo cîteva luni de zile?
Ne puteți demonstra documentul venit de la poliția de frontieră care confirmă că erați în R. Moldova și celălalt care infirmă acest lucru?
Ce rol ați avut și mai aveți în controversatul caz „Norma”? Este adevărat că în spatele acestuia este prietenul Dvs. Victor Berlinski? De ce după decizia luată la CEDO, și cu participarea Dvs , dosarul a ajuns la finul dvs. de cununie, Melniciuc, judecătorul din iad, vorba presei noastre deocamdată libere, iar după presiunile făcute de presă și opinia publică la un fost coleg de-al lui Melniciuc de la Primărie?
De ce această societate lacomă nu a acceptat despăgubiri conform canoanelor CEDO, ci a ales să le dobîndească de la o justiție coruptă și aservită, captivă și imprevizibilă?
Dar în cazul „Casa Media”, care aparține lui Plahotniuc? De ce ați considerat că oligarhul trebuie acoperit cu milioanele de la bugetul de stat?
Este corect ca niște jurnaliști care vin la o instanţă publică de judecată să fie numiți răpănoși? Aţi discutat acest subiect în familie cu finul dvs. Melniciuc, autorul acestei incalificabile “metafore”?
Vă rog să ne povestiți în ce mod și în ce condiții, la inițiativa cui a fost decriminalizat Codul Penal sub aspectul răspunderii pentru calomnie a jurnaliștilor.
De ce aţi decis să faceți tot posibilul pentru a reintroduce pedeapsa penală împotriva presei? Considerați că materialele critice la adresa dvs., sunt suficiente pentru a propune așa ceva?
Care a fost reacția judecătorilor de la CEDO, dacă mai aveți anumite relații cu ei referitor la reintroducerea pedepsei penale pentru mass-media? Ce știți despre recomandarea APCE din 2003 privind pedeapsa penală a jurnaliștilor? Care este practica CEDO referitor la privarea de libertate a jurnaliștilor?
Este adevărat că ați fost contactat de președintele Voronin, după ce ați făcut această declarație și v-a rugat să renunțați, că nu e democratică?
Este o întîmplare că atît dvs., cît și Pleșca aveți relații financiare cu Victoriabank, instituție financiară supusă unui atac raider de afaceristul Plahotniuc? De ce nu ați ales ca atît creditul cît și depozitul să fie constituite la o altă Bancă?
Cunoașteți cazul de folosire frauduloasă a banilor publici de către fosta dvs. grefieră, Palanciuc, care a mințit că a avut un seminar de o săptămînă la CEDO, acesta desfășurîndu-se doar o singură zi? Ați avut întrevederi cu doamna respectivă la Strasbourg, inclusiv în afara programului oficial de o zi?
De ce ați ales să vă placă legislația germană referitoare la pedeapsa jurnaliștilor și ați detestat-o pe cea legată de lipsirea de imunitate a judecătorilor?
Aţi susținut că sunteți prieten cu Victor Berlinski. Credeţi că este normal ca un preşedinte al CSJ să viziteze berăria acestuia în timp ce respectivul ar fi beneficiarul prejudiciilor de zeci de milioane din dosarul „NORMA”, judecat iniţial de finul DVS., Melniciuc? Cît de frecvente sunt aceste întîlniri în jurul unui țap de bere? Eraţi prezent acolo şi în momentul demisiei lui Zubco?
Cum vă justificaţi averile de milioane, depozitele de la banca Păpușarului, palatul în care locuiți si alte bunuri care nu puteau fi procurate nici cu banii de la CEDO.
De unde are finul dvs. terenuri, apartamente, automobil, casă de milioane? Este potrivită o asemenea persoană, în pofida voinţei Preşedintelui şi a opiniei publice, la funcţia de Preşedinte al judecătoriei Rîşcani?
Este adevărat că desemnarea repetată de către CSM a finului Dvs, Oleg Melniciuc, numit de presă „judecătorul din iad”, ar fi fost rezultatul unui troc, în care, potrivit surselor din mediul judecătoresc, ați fi renunțat să o mai promovați pe Domnica Manole, în favoarea altei protejate, Nelea Budăi, la funcția de președinte al Colegiului civil al Curții de Apel Chișinău?
Aţi fost numit veriga slabă a mafiei și cancerul justiţiei moldoveneşti, justiţia pe care o controlaţi împreună cu Păpuşarul și care este una coruptă şi aservită politic, credibilitatea este egală cu zero! Este posibil ca în aceste condiţii să daţi dovadă de bărbăţie şi demnitate şi să plecaţi din funcţia de preşedinte CSJ şi din cea de judecător?
Este adevărat că ați fost decorat de președintele Voronin? Pentru ce merite? Care a fost relația dintre M. Poalelungi, în calitate de vicepreședinte a CSJ și regimul comunist? Cine v-a delegat la Strasbourg din partea Moldovei, cum s-a întîmplat, în detaliu, acest lucru?
Este adevărat că anterior delegării Dvs ați avut mai multe întrevederi cu Vladimir Plahotniuc la Nobil Club? Cât de des vă întâlneați cu Plahotniuc în perioada guvernării comuniste? Cât de des Vă întîlniţi acum cu Vladimir Plahotniuc?
În presă s-a vehiculat despre un dosar penal vizînd traficul de droguri în care figurau consăteni, rude de-ale Dvs, pe care, potrivit vicepreședintelui Comisiei de Securitate din Parlament, i-ați fi scos basma curată cu ajutorul judecătorului Oleg Sternioală. Același Oleg Sternioală, care, pe baza informațiilor colaboratorilor SIS, a fost învinuit de secretarul Comisiei de securitate că ar face parte din grupul de judecători care, în interesul lui Plahotniuc, au pus în aplicare mai multe scheme de atacuri raider elaborate de Dvs, și pe care avocatul victimelor atacurilor raider l-a acuzat public de complicitate la condamnarea ilegală, la comandă, a clienților săi.
Spuneți-ne dacă acestea sunt meritele pentru care, potrivit unor membri CSM și judecători ai CSJ, Dvs îl promovați pe Sternioală pentru cel de-al doilea mandat de Președinte al Judecătoriei Buiucani sau Judecător la CSJ, chiar în dezacord cu Damir şi Plahotniuc, al căror protejat ar fi un alt judecător-raider, Dorin Dulghieru?
Dar promovarea lui Ion Druţă la funcţia de judecător al CSJ şi membru al CSM cum o explicaţi?
Este adevărat că, în interesul lui Vladimir Plahotniuc, aţi intervenit pe lângă judecătoarea Domnica Manole în dosarul „NIT” şi pe lângă prietenul Dvs, Valeriu Doagă în cazul dosarului insulele “La Izvor”?