În relația sa cu Republica Moldova, România a greșit și în acțiunile bune pe care le-a întreprins, pentru că nu a știut să le comunice. Între PSD și PD, partide aflate la guvernare în România și Republica Moldova, există „o frăție”, iar colaborarea noii clase politice de pe ambele maluri ale Prutului ar putea „naște ceva bun”, afirmă deputatul român Matei Dobrovie, din fracțiunea Uniunea Salvați România.

Interviu a fost acordat pentru UNIMEDIA la București. Cu această ocazie, lansăm o campanie prin care periodic vom publica câte un amplu interviu cu politiceni români în care vom aborda cele mai importante subiecte de pe agenda politică de pe ambele maluri ale Prutului.

Recent, președintele Republicii Moldova l-a invitat pe președintele României, Klaus Iohannis, într-o vizită oficială la Chișinău. E văzută această intenție ca un gest de prietenie?

Domnul Dodon are nevoie ca în momentul de față să-și îmbunătățească imaginea în exterior. Nu cred că manifestă o mare prietenie față de România. Cu multe ocazii a demonstrat că nu respectă România, a atacat limba română, a avut diverse ieșiri cu dușmani închipuiți, cum ar fi istoria românilor, schimbarea limbii de pe site-ul președinției, adică niște lucruri care dincolo de caracterul efectiv neprietenesc față de România, au alimentat acest fals clivaj geopolitic între pro-ruși și pro-europeni. Igor Dodon a acționat foarte mult în interesul Rusiei, dovadă sunt declarațiile că va denunța acordul de asociere cu Uniunea Europeană, că va duce Republica Moldova în Uniunea Euroasiatică, sunt lucruri pentru care care el, ca președinte, nu are atribuțiile necesare și nu poate să le facă în mod real. Prin această vizită, domnul Dodon încearcă cumva să-și mai spele din păcate, din imaginea foarte negativă care i s-a creat pe plan extern.

Domnul Dodon a făcut un mare deserviciu Republicii Moldova și o mare gafă de politică externă prin faptul că a salutat anexarea Crimeei și și-a ostiliizat Ucraina. În momentul de față nu știm cine din regiune l-ar mai primi, realist vorbind. În România nu cred că va fi primit cu brațele deschise de președintele Iohannis, și nici nu cred că președintele se va grăbi prea curând să viziteze Republica Moldova. Este practic un cadou otrăvit care nu face altceva decât să potențeze acest rol de destabilizare al lui Dodon.

E un joc între Igor Dodon și Vlad Plahotniuc

În realitate, cred că asistăm la un joc mult mai perfid, și anume, un joc între Igor Dodon și Vlad Plahotniuc. Dnul Dodon iese și face aceste declarații antiromânești și antieuropene, iar apoi vine dnul Plahotniuc și ne asigură că totul este bine, că actuala guvernare este proeuropeană, că nu-i vor permite dnului Dodon să facă ce vrea. Din acest joc de falsă antiteză nu are de câștigat decât actuala putere, care are mari probleme cu corupția și sărăcia din Moldova, cu jaful din bănci al căror vinovați nu s-au găsit nici până acum. Mi se pare foarte grav că România încă mai vede ce se întâmplă în Republica Moldova în cheia clivajului pro-europeni – pro-ruși. Adevăratul clivaj este cel dintre forțele oligarhice și forțele politice antioligarhice. Aici Vlad Plahotniuc și Igor Dodon sunt într-o simbioză extraordinară și fac amândoi parte din latura pro-oligarhică.

Ce vă face să credeți că cei doi ar face un oarecare joc?

Au existat multe informații în presă precum că dnul Dodon are anumite vulnerabilități care pot fi aduse în atenția instituțiilor de justiție, care la moment sunt controlate și nu funcționează independent. Pe de altă parte, afacerile în care dnul Dodon a fost implicat. Chiar dacă ne uităm la alegerile prezidențiale, la lucruri foarte simple: vedem clar că trustul media al dnului Plahotniuc a susținut fățiș candidatul Igor Dodon, i-a făcut campanie indirectă, terfelind imaginea Maiei Sandu. O dovadă și mai elocventă este votul comun al PDM și PSRM pentru introducerea unui sistem electoral mixt, care le favorizează interesele și defavorizează partidele cu adevărat pro-europene și reformiste.

România a avut ca obiectiv în Republica Moldova așa zisa stabilitate pe care eu o chestionez. Stabilitate a însemnat susținerea celor declarați pro-europeni și evitarea ajungerii pro-rușilor la putere. Semnalul de alarmă pe care vreau să-l trag este că în 2018 riscăm să obținem exact ceea ce România nu a vrut și anume să ajungă pro-rușii la putere, să obțină majoritate care le-ar da posibilitatea să modifice Constituția, o zic din păcate pentru că dnul Dodon ne amenință acum cu federalizarea, dar în momentul în care ar putea să o facă, atunci politica României se va dovedi complet falimentară.

România a greșit și în lucrurile bune pe care le-a făcut în Republica Moldova

Cum apreciați relația dintre Republica Moldova și România? Am putea spune că e și vina României că s-a ajuns unde s-a ajuns?

Da, este și vina României pentru că multă vreme a fost încurajat și susținut acest regim Plahotniuc sub diferitele lui forme. S-a preferat să se meargă pe ideea de stabilitate cu orice preț, ignorându-se faptul că această stabilitate nu a adus Republicii Moldova nici stabilitate, și nici instituții funcționale. Vedem că majoritatea populației pleacă, fuge din propria țară, că nu are oportunități de viață decentă, jaful bancar a rămas nepedepsit. Nu este normal, în niciun stat democratic, ca asemenea devalizare să rămână pe umerii cetățenilor și să nu fie trași la răspundere cei vinovați.

Pe de altă parte, România a greșit și în lucrurile bune pe care le-a făcut în Republica Moldova, mă refer aici la investițiile pozitive pe care le-a avut, și anume investițiile în grădinițe, școli, în acele microbuze școlare pe care le-a pus la dispoziția Republicii Moldova. România nu a știut să comunice aceste investiții, astfel încât mesajul să ajungă la cetățeni că acestea sunt investiții ale României, venite dinspre România, ci nu dinspre guvernarea Plahotniuc-Candu-Filip. Mai mult decât atât, în absența unui spațiu informațional comun și a unei strategii de comunicare și de prezență mediatică a României în R.M., am ajuns la situația în care în aceste localități în care s-au făcut investiții, Igor Dodon câștigă alegerile prezidențiale cu scorul de 60-70 la sută. Aici România ar trebui să-și pună o întrebarea că ceva în mod clar este putred.  Nu am văzut un efort consistent de a forma acest spațiu informațional. A existat o inițiativă la nivelul Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni pentru constituirea unui Consiliu consultativ mass-media România-Republica Moldova, unde urma să fie aplicată ideea de integrare a spațiului mediatic și de sporire a prezenței României peste Prut, plus conectarea politicilor editoriale, proiecte comune la care se aplice jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului. Aceste oportunități există, dar din păcate guvernele de la București nu au continuat această inițiativă, nu s-a creat un nou organism care să asigure această continuitate. De asemenea, problema energetice cu gazoductul Iași-Ungheni, din păcate acest gazoduct nu este funcțional decât pe o parte, iar volumul de gaz transportat este mic.

Cât de oportun este ca România să investească în Republica Moldova?

În momentul de față nu știu cât de oportun este să investești în RM pentru că, în calitate de investitor străin, venind într-o țară în care instituțiile nu funcționează, justiția nu funcționează, impedictibilitatea este maximă, nu sunt tocmai condiții necesare pentru a face o investiție serioasă. Faptul că UE a blocat fondurile pentru Republica Moldova pe justiție, arată clar că acele reforme nu s-au făcut.

Ei bine, România a acordat acea ultimă tranșă…

Eu aș fi zis că trebuia condiționată mai serios, așa cum a făcut UE. Când au înțeles că nu s-au făcut reformele, au tăiat fondurile pentru domeniul justiției. România în schimb este mult mai generoasă, și dacă ne amintim când domnul Candu vine la București, flancat de dnii Tăriceanu și Dragnea într-un moment în care România spusese că condiționează ajutorul și n-o să-l deblocheze decât după ce vede cum este cu viitorul guvern, cu alegerile prezidențiale, că se fac reforme. Dnul președinte Iohannis pusese condiții. Atunci a venit dl. Candu la București și s-a întâlnit cu domnii Dragnea și Tăriceanu, care au spus că Moldova a făcut progrese extraordinare, inclusiv în lupta cu corupția și în justiție, au făcut lobby și ulterior s-a deblocat situația.

Dnul Dragnea replică foarte bine modelul Plahotniuc

Insinuați că ar exista o colaborare între guvernarea de la Chișinău și cea de la București?

Există o colaborare pe linie de partid între Partidul Social Democrat și Partidul Democrat din Moldova. Dnul Dragnea, dnul Ponta și cu dnul Plahotniuc s-au întâlnit de-a lungul timpului și par să aibă multe lucruri în comun. Pot să-mi explic că există o frăție între PSD și PDM, în mod clar că s-au făcut presiuni în sensul deblocării finanțării. Pe de altă parte, în calitate de reprezentant al opoziției din România, observ un trend îngrijorător aici de a replica ceea ce se întâmplă în RM și anume, dnul Dragnea replică foarte bine modelul Plahotniuc. Adică încearcă să transforme și România într-un stat capturat de o singură persoană.

Spun asta pentru că protestele care sunt acum în România s-au referit la justiție, iar cea mai mare temere a oamenilor a fost că vom ajunge la un regim autoritar, un regim în care un om controlează toate pârghiile puterii, adică Liviu Dragnea. Partidul, Guvernul și Parlamentul cu o majoritate covărșitoare, practic în acest moment discutăm despre ceea ce se discută și în Republica Moldova, și anume despre un stat capturat și un stat în care toate instituțiile răspund unui singur om. Temerea mea este că dnul Dragnea își propune să realizeze acest model Plahotniuc în România. Este îngrijorător faptul că în loc ca RM să preia de la România lucrurile bune, precum experiența DNA-ului, tindem, din păcate, să vedem un transfer în direcție inversă.

Totuși diferența majoră dintre Republica Moldova și România este că cea din urmă este integrată în Unionea Europeană. Ar permite UE ca România să devină un stat capturat?

Uniunea Europeană trece prin propriile crize acum, așa că Dragnea și Tăriceanu se uită către modelul iliberal Victor Orban și către țările grupului de la Visegrad. Se uită pentru că aceste țări derapează de la democrație și stat de drept, concentrează puterea și atunci, nefiind sancționate, exemplul poate fi îmbrățișat și de ai noștri. Totuși, cazul Republicii Moldova este unul extrem, nu este integrată în UE, nu are garanții de securitate NATO, are acest statut de neutralitate care, după părerea mea, e total fictiv, o dată ce are trupe străine pe teritoriul său. Și România are mult de lucrat. La noi se spune că este o creștere economică fantastică, doar că această creștere nu se regăsește în buzunarul cetățeanului. Avem o creștere foarte mare și o datorie foarte mare, iar deficitul crește. Similitudinea cu Republica Moldova ar fi acest control al instituțiilor și încercarea de a  controla justiția. Deși am făcut progrese semnificative în anticorupție, fiind exemplu de bune practici la nivel european, acum riscăm să pierdem totul pentru că niște oameni au probleme penale și vor să-și mențină și puterea, și libertatea. Dacă ar fi să-mi permit o analogie cu Republica Moldova, nu știu câți din actuala conducere ar fi interesați de varianta unirii, în care poate mulți dintre ei ar da cu subsemnatul la DNA și și-ar pierde chiar și libertatea, nemaivorbind de funcții.

Vă referiți chiar și la cei care se declară unioniști? În cazul de față, Partidul Liberal care se află în Parlament?

Da, PL a compromis, din păcate, ideea de unionism pentru că în momentul în care a intrat în siajul PD-ului, care este un partid vădit statalist și care mai folosește din când în când, și tema unionistă. Dnul Candu a avut o declarație dacă nu caraghioasă, atunci grotescă când a spus că frumusețea Partidului Democrat constă în faptul că sunt și oameni pro-România, sunt și pro-Moldova. Asta e interesant în RM, că în aceeași seară ei pot fi și pro-europeni, și pro-români, și pro-ruși.

PL încearcă cu orice scop ca să revină la popularitate, numai că în momentul în care nu ți-ai asumat acest mesaj unionist până la capăt, ani de zile, și doar l-ai scos din vitrină în campanii electorale, nu ai nicio credibilitate. Mai mult decât atât, cum stau lucrurile în Parlamentul de la Chișinău, PD nici nu are nevoie de PL, pentru că are o majoritate atât de solidă, evident netransparentă, pentru că tot mai mulți deputați pleacă din fracțiuni și apar tot mai multe grupuri pro-Europa, foști comuniști care devin peste noapte democrați și pro-europeni. Este fascinant, de-a dreptul.

Mai nou se vorbește despre modificarea articolului 13 din Constituție cu referire la limba de stat, limba română. Credeți că o să fie votat proiectul de Parlament?

Dacă vrea PD-ul o să treacă. Cred că o să treacă, dar nu dintr-o mare iubire față de România. După părerea mea, din momentul în care am văzut acea decizie a Curții Constituționale, consider că Parlamentul trebuia automat să schimbe Constituția. În România nu era posibil să mai treacă patru ani pentru ca niște politicieni să spună că au această inițiativă. Trebuia făcută automat. Aici este miza, a fost prezentată ca o chestiune tehnică și trebuia să fie o chestiune tehnică, dar faptul că nu s-a întâmplat timp de patru ani arată că nu a existat o voință politică și că intenția de acolo este nesinceră.

Eu salut decizia chiar și așa, pentru că din punctul de vedere al României, consider că trebuie clar definită limba română, dar nu este suficient. Noi trebuie să susținem în continuare europenizarea Republicii Moldova și dezoligarhalizarea ei. Asta înseamnă că nu este suficient să punem limba română în Constituție, ci trebuie să și susținem reforme substanțiale în anticorupție și justiție. Interesul României este că RM să devină o țară în care cetățenii să vrea să locuiască. Mi se pare că, din păcate, și această inițiativă se încadrează cumva în jocul acesta al PD-ului de a-și mai atrage niște favoruri din partea României. Să spună că e un gest de bunăvoință, așa că așteptăm și noi un gest de bunăvoință, poate asistență financiară, poate altfel de asistență, oricum e un câștig de imagine și pentru PD.

Ar fi un fel de serviciu contra serviciu? Face Republica Moldova un serviciu României că declară limba de stat – limbă română?

Ar trebui să fie un serviciu pentru Republica Moldova, în primul rând, dar îl văd și din persectiva de a încerca să speculeze pentru a mai obține ceva și de la România și să cosmetizeze imaginea PD-ului ca fiind un partid pro-România, pro-european, dar și statalist totodată, un fel de „hai să fim bine cu toată lumea”. Dnul Plahtniuc juca între Est și Vest foarte abil. În ultima vreme vedem că dnealui se prezintă drept susținătorul vectorului vestic, iar lui Dodon îi este dat să joace partitura cu Moscova. Aceste roluri sunt atât de bine împărțite, că Bucureștiul, fiind orb, nu ar putea să vadă că lucrurile sunt mai complexe acolo, decât doar un gest de bunăvoință. Ca român însă, susțin din toată inima această realitate istorică – limba română.

Ce ar putea face România în acest sens?

Dacă România girează în continuare actuala putere, cetățenii Republicii Moldova ar putea avea următoare percepție – că România i-a abandonat și contribuie la sărăcia de acolo, acesta nu este un mecanism bun. Mecanismul cu care venim noi, Uniunea Salvați România, este crearea unui fond în cadrul Agenției RoAid din care să fie finanțați prin granturi competitive actorii pozitivi ai schimbării, aici mă refer la ONG-uri, publicații jurnalistice care o duc tot mai greu, activiști civici ș.a.

USR nu a declarat niciodată public susținerea unui partid de la Chișinău…

România ar trebui să susțină cumva, cel puțin noi (n.r. – USR), deși nu avem încă o poziție a partidului pe această temă, cred că ar fi util să susținem în 2018 opoziția anti-oligarhică care este extra-parlamentară, deocamdată. Va fi foarte greu, cum ne-a fost și nouă greu, să intre în această luptă cu partidele mari, dar cred că această opoziție trebuie să se unească și în 2018 să intre în Parlament.

Despre care opoziție vorbiți?

PAS-ul Maiei Sandu și PPDA a lui Andrei Năstase, atât. Aceste două partide, restul nu o consider opoziție. Din păcate, schimbarea sistemului electoral, în ciuda avizelor Comisiei de la Veneția, este gândită să mențină la putere PD-ul, astfel încât mi se pare că va fi foarte greu de luptat, într-un sistem în care guvernarea deține resurse financiare și administrative importante. Cred totuși în capacitatea cetățenilor Republicii Moldova de a discerne cu adevărat cine i-a mințit în acești ani și cred că populația nu poate fi păcălită, după acești ani de așa zise guvernări pro-europene, cetățenii au cam înțeles cu cine au de-a face.

Din colaborarea noii clasei politice de la București și Chișinău se poate naște ceva bun

La moment, a stabilit USR-ul o colaborare cu vreun partid din Republica Moldova?

Au existat contacte mutuale cu Maia Sandu, ea s-a întâlnit cu liderul partidului de la vremea aceea, cu Nicușor Dan, iar USR intenționează să cultive o legătură puternică cu Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu.

Este foarte posibil să-i susținem, mai ales că ne-am declarat reciproc că avem niște lucruri în comun: faptul că suntem partide noi de oameni care nu au mai făcut politică, faptul că suntem anti-sistem, împotriva unei clase politice corupte care și-a arătat limitele, faptul că ne dorim integritate în viața publică, cheltuirea corectă a banilor publici, meritocrație, faptul că suntem împotriva acestor metehne ale clasei politice vechi și cred că ar fi foarte util să colaborăm.

Cred că din colaborarea noii clasei politice de la București și Chișinău se poate naște ceva bun. Din colaborarea forțelor vechi pe linia PDM-PSD nu cred că Republica Moldova are ceva de câștigat, ba dimpotrivă.

Marcela Zămosteanu

Sursa:unimedia.info

(45 accesari)