Profesoara care de trei ani luptă cu justiția coruptă din Moldova
A apelat la instanțele de judecată cu scopul de a soluționa litigiul de la locul de muncă, apărut acum trei ani, însă a constatat că de fapt luptă împotriva corupției din sistemul organelor de drept. Este vorba de Ludmila Goncear, profesoară de drept civil, care a intrat în conflict cu rectorul Institutului Internațional de Management „IMI – NOVA” din Chișinău, Valentin Răilean, după ce a refuzat să noteze studenții care nu au frecventat cursul
„Sunt rector și fac cum vreau”
Scânteia s-a declanșat în 2009 după ce Ludmila Goncear a sesizat rectorul instituției privind atitudinea prorectorului „IMI – NOVA” și al Șefei Secției Studii, profesori de matematică și marketing, care au notat peste 70 de studenți la cursul drept civil. Mai mult ca atât, din discuțiile studenților, s-a strecurat informația precum că au plătit pentru a primi note. Reacția rectorului a surprins-o pe profesoara Goncear. Acesta i-a spus că el este rector şi cum vrea aşa face, iar dânsa nu-i procuror și respectiv, nu are niciun drept de a efectua control în instituţie. De menționat că rectoratul nu a iniţiat o anchetă de serviciu şi nici nu a anunţat organele de drept despre faptul că notele ar fi fost cumpărate.
După această discuție, profesoara de drept civil, mărturisește că a fost hărțuită psihologic de către administraţia „IMI-NOVA”. Neîntemeiat i-a fost redusă sarcina didactică, astfel, devenind o persoană incomodă, într-un final a fost eliberată din funcţia deţinută. Conform ordinului rectorului, emis la 08.09.2010, concedierea a fost explicată prin absențe nemotivate de la locul de muncă mai mult de patru ore consecutiv în timpul zilei de muncă. Ludmila Goncear explică aceste absențe prin certificatul de concediu medical, eliberat și confirmat de Ministerul Sănătății, însă nerecunoscut de administrația Institutului Internațional de Management.
Lupta cu organele de drept
Prin urmare, la data de 02.12.2010, după respectarea procedurii prealabile, L. Goncear a depus o cerere în cadrul Judecătoriei sectorului Botanica, municipiul Chişinău, solicitând declararea nulităţii ordinului de concediere din 08.09.2010, restabilirea la locul de muncă şi repararea tuturor prejudiciilor cauzate. La etapa pregătirii pentru dezbateri, femeia a intrat în incapacitate temporară de muncă în scopul păstrării sarcinii, urmată apoi din cauza pierderii sarcinii, de reabilitarea sănătăţii post-pierderii sarcinii. Ținând cont de aceste motive personale de sănătate, Ludmila Goncear a solicitat instanței să amâne ședința, însă s-a dispus respingerea cererii şi de la etapa pregătirii, s-a trecut la examinarea în fond şi pronunţarea Hotărârii, prin care a respins integral acţiunea civilă, ca fiind neîntemeiată, dând câştig de cauză Institutului Internaţional de Management „IMI-NOVA”. Respectiva ședință din 11 mai 2011 a fost condusă de judecătorul Nicolae Șova.
Întrucât Ludmila Goncear n-a fost de acord cu Hotărârea primei instanțe, a mers la Curtea de Apel Chișinău, argumentând că instanța a examinat cauza în lipsa ei, astfel, lipsind-o de posibilitatea reală în fapt. Totodată i-a fost îngrădit dreptul procesual juridic de a-și expune poziția asupra tuturor circumstanțelor, de a prezenta probele pe care le deținea, de a participa la dezbaterile judiciare și de a expune susținerile verbale. În același timp instanța, respingând cererea, nu s-a bazat pe o normã juridică concretă care limiteazã posibilitatea amânării ședinței pe motiv de boală până la 2 ori. O astfel de normă juridică în Codul de Procedurã Civilã al RM, nu există. După cum relatează Ludmila Goncear, la examinarea cauzei şi adoptarea hotărârii, instanţa s-a limitat la aplicarea Codului Muncii al Republicii Moldova, Legea privind sistemul public de asigurări sociale a Republicii Moldova, instrucţiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005 și Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, referindu-se doar la norme definiţii, dar nu ar fi arătat concret care norme au fost încălcate juridic din aceste acte normative aplicate la examinarea cauzei şi care au servit drept temei de respingere a acţiunii.
„S-a întâmplat ca în perioada examinării cauzei în ordine de apel a survenit o altă sarcină. În urma împrejurărilor stresante şi cu examinarea vădit incorectă a cauzei civile, riscul pierderii sarcinii a fost unul sporit. În scopul păstrării sarcinii, pe perioada sarcinii o mai mare parte a timpului am fost spitalizată, motiv din care a fost solicitată amânarea şedinţelor de judecată, fapt confirmat prin cereri de amânare a şedinţei, cereri înregistrate la data de 23.01.2012 cu nr. 673, la data de 28.02.2012, cu nr. 2542 (fd. nr. 203; 207 din dosarul de judecată, nr. 2-5424/10 Jud. Botanica).
Cu toate acestea Instanţa în ordine de Apel, (judecătorul raportor, Anatol Minciună) consemnează în procesul verbal, că „nu cunoaşte motivul lipsei apelantei la şedinţa de judecată, deşi apelanta a fost citată contrasemnătură”. La data de 29.02.2012, Instanţa de Apel examinează cauza în lipsa mea, ignorând cererea de amânare a şedinţei de judecată, şi adoptă Decizia prin care respinge Apelul declarat de mine”, susține Ludmila Goncear.
Dânsa își exprimă și de această dată dezacordul față de Decizia Curții de Apel, menționând că nu a fost înștiințată de faptul că Instanța de Apel a pus dosarul pe ordinea de zi spre examinare la 5 octombrie 2011. Următoarea şedinţă de judecată a fost numită la data de 30 octombrie 2011 – fapt pentru care a fost înştiinţată contrasemnătură, dovada contrasemnării nu a găsit-o în dosarul de judecată. Cererea de amânare a ședinței, depusă de fratele său, Alexei Goncear, lipsește din dosar. Mai mult ca atât, Instanţa de Apel anexează, o altă cerere de amânare a şedinţei, care nu este confirmată prin semnătură de Ludmila Goncear. În acest caz, pare dubios cine a depus această cerere și cu ce scop. Altceva ar fi că profesoara de drept a fost informată despre stabilirea ședinței la data de 25 ianuarie 2012 prin citație și nu contrasemnătură după cum este menţionat în procesul verbal de judecată din 25.01.2012. Deși instanța consemnează că apelanta nu s-a prezentat din motive necunoscute, L. Goncear susține că a înregistrat două cereri de amînare a ședinței de judecată din cauza că urmează un tratament în scopul păstrării sarcinii.
Atitudinea anarhistă și acțiunile ieșite din cadrul legal ale judecătorului Anatol Minciună au fost denunțate printr-o plângere, depusă la Consiliul Superior al Magistraturii, însă nici acolo nu și-a făcut parte.
Instanțele de judecată nu au asigurat desfășurarea unui proces echitabil
Ludmila Goncear constată că instanţele de judecată nu au asigurat desfăşurarea unui proces echitabil, nepărtinitor, bazat pe adevăr şi egalitatea părţilor, pe cercetarea multeaspectuală a cazului, iar motivarea hotărârii în mare parte este pur formală, doar pentru a fi bifată această cerinţă procedurală. Decizia la adoptarea Hotărârii fiind dedusă din declaraţiile şi afirmaţiile pârâtului, neîntemeiate juridic pe norme concrete, declaraţii lipsite de probe întemeiate juridic. Dreptul la un proces echitabil este violat prin ignorarea probelor prezentate la materialele cauzei. Şi anume a Certificatului de concediu medical nr. 338008 din 23.08.2010, eliberat Ludmilei Goncear pe care atât instanţa de fond cât şi instanţele ierarhic superioare, prin motivarea Deciziilor adoptate, suspectează valabilitatea acestuia, ignorând cu desăvârșire prevederile Art. 139 al.1 din Codul de Procedură Civilă al RM, care stipulează că, documentele şi alte acte eliberate de autorităţi şi de persoane cu funcţie de răspundere în limitele competenţei şi împuternicirilor lor se prezumă a fi autentice. Dacă are unele suspiciuni în privinţa autenticităţii lor, instanţa este în drept să ceară din oficiu ca autoritatea sau persoana cu funcţie de răspundere care le-a eliberat să certifice autenticitatea lor.
Dreptul la un proces echitabil este violat şi prin motivarea Hotărârii şi a Deciziei de către instanţe, care este una pur formală, doar pentru a fi bifată această cerinţă procedurală. O confirmare a celor relatate este faptul că instanţa de fond admite probele prezentate de către pârât şi le ia în considerare la examinarea cauzei şi ignoră în acelaşi timp probele prezentate de reclamant fără a da o argumentare motivată privind preferinţa unor probe faţă de altele. Mai mult ca atât nici una din Instanţele de judecată nu argumentează juridic faptul că, neachitare indemnizaţiei pentru incapacitate de muncă este cu certitudine un temei legal, care incontestabil duce la nulitatea riscului social constatat şi confirmat prin Certificat de concediu medical.
Alt argument al Ludmilei Goncear este îngrădirea accesului la justiţie ca rezultat al examinării cauzei în lipsa ei, cu atât mai mult că neprezentarea la ședințele de judecată a avut suport legal motivat prin incapacitatea de muncă în legătură cu sarcina, anexate la materialele cauzei în fiecare situaţie descrisă şi necesar a fi confirmată. Accesul la justiţie a fost îngrădit şi prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie, care declară inadmisibilitatea recursului depus şi inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Potrivit Ludmilei Goncear, o astfel de examinare a cauzei tot mai mult scoate în evidenţă atitudinea părtinitoare a instanţei, fapt care nu a dus la elucidarea adevărului, ba dimpotrivă a dus la adoptarea unei Hotărâri ilegale. „Practic toate instanţele de judecată pe perioada examinării cazului nu numai că m-au plasat într-o situaţie net dezavantajată în raport cu pârâtul, dar şi au apărat interesele acestuia, încălcând flagrant principiul egalităţii, art. 16 al Constituţiei RM, principiul egalităţii în faţa legii şi justiţiei, art. 22 din Codul de Procedură Civilă al RM”, adaugă sursa.
Refuzul Consiliului Superior al Magistraturii de a examina o cauză penală
În aprilie 2011, Ludmila Goncear a înregistrat o acțiune civilă la Judecătoria Botanica în legătură cu recalcularea și achitarea salariului. Pe parcursul examinării prezentei cauze, profesoara de drept a constatat că şi în acest dosar filele sunt “cusute cu aţă albă”. A scris o plângere Consiliului Superior al Magistraturii și după două săptămâni, CSM comunică faptul că nu există temei pentru implicarea CSM în problemele abordate în petiţia înaintată. Nefiind de acord cu răspunsul primit de la CSM, L. Goncear a depus o plângere repetată, solicitând reexaminarea cazului şi audierea ei în procedura de examinare, însă fără rezultat.
„Cele relatate mai sus, denotă fie gradul de corupţie, fie neprofesionalismul judecătorilor care au examinat şi examinează cauzele menţionate şi în consecinţă nu numai că ascunde adevărul, dar şi şifonează imaginea întregului sistem judiciar, fapt care considerabil contribuie la reducerea încrederii în puterea judecătorească”, consideră Ludmila Goncear.
CNA, pe urmele profesoarei
În viziunea Ludmilei Goncear este dubioasă întîmplarea produsă imediat după ce a depus cererea de chemare în judecată privind restabilirea la locul de muncă, a fost citată la CCCEC (acum CNA), motivând că a fost înregistrat un material pe numele lectorului de drept. Lucrurile devenise mai clare, după ce Goncear a aflat că materialul a fost înregistrat în baza sesizării întocmite și semnate de Gheorghe Rusu, vicedirectorul CCCEC, care pe lângă toate este absolventul Institutului Internaţional de Management „IMI-NOVA”. În acel material se menţionează că Ludmila Goncear activează în două locuri de muncă cu carnet de muncă și că certificatul de concediu medical nr. 338008 seria 09, ar fi fals. „Care este gradul de corupţie, odată ce plătesc la timp impozitele din toate veniturile obţinute, iar cât priveşte certificatul de concediu medical este o decizie a Ministerului Sănătăţii care constată legalitatea acestui certificat?”, se întreabă profesoara Goncear.
Suspiciuni apar și în cazul în care, imediat după ce Ludmila Goncear a depus cererea de apel la Curtea de Apel mun. Chişinău, cauza civilă nr. 2 privind restabilirea la locul de muncă, în data de 22.06.2011, la CNA a fost înregistrat un alt material. Ni se comunică că în baza acestui material a fost deschis dosar penal în legătură cu care fapt a fost persecutată, maltratată psihologic de către organele de urmărire penală din sec. Botanica, mun. Chişinău.
„În perioada efectuării investigaţiilor de urmărire penală purtam o altă sarcină. Deși am informat organul de urmărire penală că sunt sub supravegherea medicului pentru păstrarea sarcinii, sistematic eram sunată de către ofiţerul de urmărire penală şi prevenită că voi fi adusă forţat la poliţie. Nu cred că este un comportament corect din partea ofiţerului de urmărire penală în raport cu o persoană însărcinată. Cu atât mai mult că a fost iminenţă de sarcină şi am informat că am deja o pierdere de sarcină din cauza litigiului declanşat şi a persecuţiilor de către organele de drept”, își amintește L. Goncear.
Ofiţerul de urmărire penală din cadrul Comisariatului de Poliţie sec. Botanica, mun. Chişinău, Banari Ion, efectuase expertize judiciare, fără să-i fie adus la cunoştinţă profesoarei Goncear, fără a-i oferi posibilitatea de a pune întrebări expertului, de a face recuzări, fără a i se oferi posibilitatea de a solicita în cadrul expertizei, efectuarea expertizei a unor înscrisuri concrete.
„Ofiţerul de urmărire penală mi-a adus la cunoştinţă raportul de expertiză în acelaşi moment când mi-a dat să fac cunoştinţă cu ordonanţa de dispunere a expertizei. Ţin să menţionez că perioada în care s-a efectuat expertiza era deja după naşterea copilului şi la acel moment puteam să mă prezint la citaţia OUP. Acţiunile OUP Dlui Banari Ion, au fost contestate în instanţa de Judecată Botanica. Plângerile asupra acţiunilor OUP au fost examinate de Judecătorul Stratan, care în viziunea dânsului nu au fost comise încălcări din partea OUP la dispunerea efectuării expertizei judiciare şi a altor acte de procedură în cadrul urmăririi penale, adoptând în acest sens o încheiere judecătorească.
“Foarte scump la acţiuni de înfăptuire corectă a justiţiei s-a dovedit a fi şi procurorul. Iniţial acest dosar a fost instrumentat de către Procurorul Artur Sârcu, care în loc să examineze toate împrejurările legate de acest material, dânsul de fiecare dată îmi amintea să depun cerere de încetare a procesului.
Nu este cunoscut ce anume: neprofesionalismul, interesul sau indicaţia l-a făcut pe Procurorul Artur Sârcu să adopte ordonanţa de învinuire a mea în prezenta cauză penală, chiar dacă Raportul de expertiză concluzionează că acel presupus fals nu a fost executat de mine.
Acum prezenta cauză penală este instrumentată de procurorul Oleg Veretino, care de asemenea nu scapă din vedere să-mi amintească despre cererea de încetare a procesului. Dar încetarea procesului presupune recunoaşterea vinei şi a îmbrăca blana ţapului ispăşitor. La solicitarea mea înaintată Procurorului, Oleg Veretino, de a cerceta toate circumstanţele care au legătură cu acest caz, domnia sa a răspuns că nu are timp”, precizează Ludmila Goncear.
În cele din urmă, profesoara de drept civil, Ludmila Goncear recunoaște că luptă pentru onoarea și demnitatea ei, cu atât mai mult că acestea au fost denigrate în fața colegilor de serviciu. Nu-și dorește decât să fie lăsată în pace și să nu fie considerată un țap ispășitor în actele de corupție pe care le comite rectorul „IMI – NOVA”, Valentin Răilean, în complicitate cu rudele, prietenii din sistemul judiciar.
Apel- AC 1 – IMI- Şova – 22.06.2011