Lilia CARASCIUC: Dacă nu combatem corupția în justiție, restul eforturilor nu au niciun rost.

Interviu cu Lilia Carasciuc, director executiv al Transparency International Moldova

–         Corupția este un fenomen în Republica Moldova, fapt dovedit și de guvernare, dar și de cetățeni. Care este cel mai corupt domeniu?

Este o întrebare destul de dificilă. Ce înseamnă cel mai corupt domeniu? Noi putem să întrebăm care este percepția societății și răspunsul acesteia va fi mai apropiat de domeniile cu care interacționează în fiecare zi. De exemplu, pe parcursul multor ani, reprezentanții gospodăriilor casnice menționau drept cele mai corupte medicina, educația, poliția,  ș.a.m.d. Oamenii de afaceri se plângeau pe fisc, vamă, poliție etc. În sondajele noastre avem întrebări ce țin și de percepție, și de experiența proprie a respondenților privind corupția. Oferindu-le respondenților o listă de 38 de domenii, îi întrebăm cu care din acestea au interacționat pe parcursul ultimului an. Și dacă au interacționat, au avut de soluționat probleme cu statul pe cale neoficială? Aceasta s-a făcut printr-o înțelegere neformală? Prin plata unei mite? Care a fost această sumă?  Din această informație estimăm mita medie și cea totală plătită de societate în diferite domenii, sau instituții publice. Dar doar volumul estimativ al mitei nu ne răspunde la întrebarea în care domeniu consecințele corupției sunt cele mai periculoase pentru societate.

–         UE și societatea civilă insistă asupra eliminării corupției din justiție.

În ultimul sondaj, pe care l-am făcut cu susținerea Departamentului de Stat SUA, am întrebat respondenții care dintre cele trei puteri în stat este cea mai coruptă și majoritatea au indicat la justiție. În legătură cu acest fapt, Transparency International a venit cu mai multe declarații în care a tras alarma. Noi nu putem combate corupția nici într-un alt domeniu dacă nu vom scoate corupția din justiție pentru a avea un sistem curat, imparțial și credibil. Nu numai pentru că mitele sunt mari, dar și pentru că este un subiect care ține deja de securitatea statului. Dacă nu combatem corupția în sistemul judiciar, restul eforturilor nu au niciun rost.

–         Despre corupția în justiție auzim tot mai mult în presă. Încet, încet, instituțiile de drept încep să simtă o anumită presiune din partea societății, dar din păcate această presiune este încă foarte mică.

Sigur că materialele din presă au o influență foarte mare, dar eu nu cred că avem o informare excesivă. Amintiți-vă că o perioadă destul de îndelungată noi nu am fost deloc informați despre ceea ce se întâmplă în domeniul justiției. Dar dacă am studia toate materialele parvenite din mass-media, am concluziona că sistemul judiciar este și capturat, ceea ce este mult mai periculos. Și TI-Moldova reiterează acest lucru în ultima perioadă, atrage atenția la faptul că se face o justiție selectivă, că dosarele se pornesc într-un mod selectiv, facem presiuni asupra instituțiilor de stat ca să fie inversată sarcina probei legalității provenienței proprietății funcționarilor publici, astfel încât să fie posibilă confiscarea averii dobândite ilegal. Este foarte important ca organele de drept să fie libere și nu capturate. Altfel riscăm să ne întoarcem la un sistem stalinist, selectiv, unde vor fi combătuți adversarii, nici nu cei politici, dar cei economici și aceasta înseamnă că noi ne vom lipsi de puținele investițiile pe care le-am avut în această țară.

–         Când spuneți instituții capturate vă referiți la politicieni sau oameni de afaceri?

Știți, este o întrebare foarte interesantă. Dacă este vorba de oameni politici, atunci eu consider că multe dintre aceste persoane nici nu le poți numi politice. Multe au apărut pe ultima sută de metri înainte de alegeri și nu au avut de mers dintr-o localitate în alta ca să vorbească despre problemele populației, nu și-au asumat angajamente față de aceasta. Pentru mine aceștia nu sunt politicieni. Dacă noi vorbim despre oameni de afaceri, atunci și aici nu sunt de acord: pentru mine businessman este acela care și-a riscat capitalul inițial și care și-a creat capitalul într-o concurență acerbă, plătind concomitent impozite statului. Iar dacă această persoană a capturat instituțiile de drept, a comandat dosare penale și a efectuat atacuri raider asupra unei companii, preluând proprietatea acesteia, această persoană nu poate fi numit businessman. Este vorba de un criminal, care abuzează de puterea politică, cea judiciară și, nu este exclus, executivul pentru a soluționa propriile probleme. Nu exclud că de multe ori acestea nici nu sunt problemele și interesele acestei persoane, ci a unei părți terțe din exterior. Tocmai din acest motiv, repet, este foarte important ca organele de drept să fie independente, imparțiale, echidistante și nu capturate.

Acum se vorbește despre Victoriabank, Banca de Economii, MAIB ș.a.m.d., eu nu cred că se vor limita doar la aceste bănci. Este vorba de un proces. Sistemul de securitate bancară și financiară este extrem de important. Dacă interesele din afara sistemului prevalează asupra interesului intern național, sistemul intern de securitate a statului poate să nu facă față provocărilor.

–         Spunem că avem nevoie de instituții de drept independente, dar tot societatea spune că acestea au fost deja capturate de criminali. De câtă voință politică avem nevoie pentru ca acești criminali să fie excluși din sistem?

Eu mă tem că am ajuns așa la o etapă când doar declarații politice nu sunt  suficiente. Acum avem nevoie de o presiune foarte mare din partea societății, dar și o informare obiectivă asupra celor ce se întîmplă în țară.

Chiar recent am vorbit cu un funcționar public de rang înalt, care mi-a spus că acum mai mult de un an i s-a pornit un dosar penal. În jurul acestui caz au existat foarte multe speculații politice, dar timp de un an persoana a fost invitată doar o singură dată la organele de drept pentru a depune mărturii. Persoana a insistat ca dosarul să fie adus în judecată, ca să se poată apăra legal, dar aceasta nu se întâmplă. Iată un exemplu elocvent cum se poate exercita presiune sau șantaja un funcționar și instituții întregi.

–         O știre recentă, cea despre premiile împărțite la Procuratura Generală de fostul procuror Valeriu Zubco, care credeți că va fi finalitatea?

Eu încerc să fiu optimistă, dar nu-mi reușește. Procuratura a considerat că nu a încălcat legea pentru că nu a depășit bugetul planificat. M-a îngrijorat și poziția domnului S.Urechean. S-a exprimat într-un fel că „ce se va întâmpla dacă despre acest fapt află mass media?” Și eu mă întreb: scopul Curții de Conturi este să constate neajunsurile sau să se îngrijoreze că informația va ajunge la urechea mass media? Rămâne un semn de întrebare: cum aceste instituții care cer atât de multă independență financiară își planifică bugetul, dacă își permit să aibă surplus de 6 milioane de lei, o sumă considerabilă pentru o instituție cu cca două sute de colaboratori?

– Care credeți că sunt șansele actualului Guvern de a împlini obiectivul de a elimina corupția?

Definitiv, acest obiectiv nu va putea fi atins. Aceasta va dura foarte mulți ani. Este bine că Guvernul a declarat acest obiectiv,  altceva că lupta se pretinde a fi sub presiunea partenerilor externi. În următoarea jumătate de an sau chiar un an, pe acest domeniu nu se va simți o schimbare majoră. Acum Guvernul muncește pentru a îndeplini acele trei promisiuni – semnarea Acordului privind liberalizarea regimului de vize, Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și, desigur, Acordul de Asociere. Și tocmai din acest motiv, se va face tot posibilul pentru ca scandalurile la tema corupției să nu ajungă la urechile partenerilor europeni.

–         Doamna Carasciuc, ce acțiuni concrete trebuie întreprinse pentru ca lupta cu corupția să aibă o finalitate?

Dat fiind faptul că suntem în ajunul unui an electoral, TI-Moldova a propus, ca statul să stabilească două obiective mari:  “decapturarea” organelor de drept și depolitizarea subiectului anticorupție.

Domeniile pe care trebuie să ne concentrăm este combaterea corupției în justiție, liberalizarea mass media și transparentizarea informației privind proprietarii reali ai mass-media, adoptarea și implementarea cadrului legal ce ține de finanțarea partidelor politice.

Vă mulțumesc.

(535 accesari)