start_1163362Republica Moldova a ajuns să semene cu o gară din care toată lumea vrea să plece, dar în direcții diferite. Liniile de divizare și clivajele din societate au fost create de politicieni în lupta pentru voturi. Este timpul ca oamenii de cultură să propună politicienilor o agendă de discuții, pentru că anume clasa politică a dirijat agenda zilei timp de 20 de ani și a condus Republica Moldova… nicăieri. 

Sunt opiniile expuse de lideri de opinie, profesori universitari, scriitori și sociologi, invitați, aseară, în Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV.

Octavian Țîcu, doctor în istorie, conferențiar universitar, AȘM: Liniile de divizare și clivajele în societate sunt un rezultat al radicalismului politic. Au manipulat aceste porniri ideologice ale oamenilor care sunt sincere până la urmă. Republica Moldova va avea viitor doar atunci când va avea o identitate cultivată civic, una integratoare, care va face în așa fel ca această diversitate multilingvistică și culturală să fie creativă pentru viitorul Republicii Moldova. Unicul model care poate scoate țara noastră din această mocirlă în care ne aflăm este cel de reformare europeană. Implementarea sa adecvată ne poate scoate din aceste probleme pe care le avem, dar să fie o asumare reală a acestei schimbări.

Emilian Galaicu-Păun, scriitor: Trebuie să încetăm să vorbim cu slogane. Mă deranjează acest slogan foarte uzitat „vectorul european”. Ca și cum am desenat o săgeată și toată lumea merge încolo. Atât de tare s-a împărțit lumea și aceste slogane au înlocuit de fapt dialogul real încât poate ar trebui de instruit societatea din școală în sus. Avem un Minister al Educației care după mine este cel mai strategic din toate. Acest minister să conjuge eforturile cu Ministerul Culturii, iar cultura și învățământul să formeze un fel de liant în societate, ca eu, românul, să știu și de Pușkin, și de scriitorii bulgari, etc. Este important pentru că până și ministerele au devenit vectoriale. Cred că este cazul să reușim să propunem niște teme de discuție politicienilor. Nu este normal ca timp de 20 de ani ei să dirijeze agenda zilei și să ne ducă acolo unde ne-au adus, adică nicăieri. Probabil când societatea se va maturiza va reuși să propună cel puțin niște priorități.

Vasile Candarji, sociolog CBS-Axa: Țara noastră se asociază cu o gară. Jumătate din populație vrea într-un tren care duce la nord, alții la sud, iar o treime s-ar urca în orice tren numa să plece de aici. Dacă-l întrebi pe moldovean ce înseamnă Uniunea Europeană, ei zic că vor pleca la muncă fără vize în Europa și că vor supăra Rusia. Dacă-i întrebi ce e Uniunea Vamală ei zic că e gaz ieftin și că vor supăra Europa. La aceasta se rezumă cunonștințele moldovenilor. Este o problemă, pentru că de atâția ani politica externă a RM a fost declarată integrarea în UE, dar nimeni nu s-a preocupat să spună mai exact ce înseamnă asta.

Maria Șleahtițchi, scriitoare, conferențiar universitar, USM: Relațiile intertenice în Republica Moldova sunt destul de normale. Problemele le crează politicienii. Rezultatul referendumului din Găgăuzia este implicarea politicului, pentru că dacă nu ar fi fost un interes politic acolo, acel referendum nu avea loc, iar dacă avea loc, nu era să fie cu aceste rezultate. Cu părere de rău, tot ce a adus voturi a ținut de individualitate, de relația cu istoria, neapărat de nostalgii, neapărat de denumirea limbii. Este un blestem pentru noi.

Oleg Krasnov, jurnalist, prozator: Nu văd niciun pericol. În Găgăuzia nu e vorba de separatism. Găgăuzii nu sunt în anii 90. Ei nu vor să fie stat independent. Sunt oameni sănătoși și înțeleg că-s prea puțini ca să înființeze un stat. Ei doresc doar autonomie.

Sergiu Neicovcen, director executiv Contact: Diferenția este bogăția Republicii Moldova. Suntem foarte diferiți, dar trebuie să găsim ceea ce ne unește și ne face egali. Trebuie să impunem o strategie națională, coerentă și inteligentă, de integrare, în care să se regăsească fiecare cetățean al Republicii Moldova.

Sursa: jurnal.md

(189 accesari)